Reclama este sufletul comertului. Teoretic si practic asa este, numai ca, atunci cand vorbim de bauturi alcoolice, agresivitatea producatorilor si comerciantilor ne pune cu adevarat pe ganduri. Si nu doar cand ne referim la reclama pe diverse posturi TV, unde nelipsite sunt spoturile la vodca, poate cea mai periculoasa bautura alcoolica, ci si cand mergem pe strada si dam cu ochii de vitrine ticsite cu sticle. Ca este un amarat de chiosc sau un spatiu mai mare, stridenta sticlelor cu bauturi alcoolice nu are margini.
Putem ajunge sa credem ca magazinele respective nu vand decat alcool si in goana dupa profit nu stiu cum sa-si mai tapeteze vitrinele. Chiar daca in raport cu alte popoare nu suntem chiar asa de betivi (6,21 litri de alcool pe cap de locuitor in 2002, fata de 7-10 litri de alcool in perioada 1973-1989), felul in care se face reclama la bauturile alcoolice, indeosebi la vodca si coniac, sigur va face sa creasca in mod considerabil consumul de alcool. Taxa de viciu poate va avea si efecte, dar, daca nu se vor stopa si reclamele TV la bauturi, asa cum s-a facut cu produsele din tutun, tanara generatie va fi tot mai imbibata in alcool.
Mai lipsea sacaua
Daca ar fi vorba de magazine specializate am mai intelege ca in vitrine expun doar sticle cu bauturi, dar vorbim de chioscurile de la orice colt de strada. Daca ne luam dupa abundenta sticlelor care ajung chiar sa vicieze locurile respective, nu mai este de mirare ca strainii ne catalogheaza ca pe un popor de betivani, care nu face nimic altceva decat sa tot bea de dimineata pana noaptea.
Consumul, in raport direct cu studiile
Desi ar trebui ca persoanele mai instruite sa fie mai destupate la minte si sa constientizeze ca alcoolul nu aduce nimic bun, studiile arata ca probabilitatea de a fi consumat vreodata bauturi care contin alcool creste odata cu cresterea nivelului educational al individului: persoane cu studii primare Ð 75,6%, persoane cu studii secundare incomplete Ð 82%, persoane cu studii secundare Ð 87,6%, persoane cu studii superioare Ð 92,9%. Acelasi principiu este valabil in cazul nivelului socio-economic al respondentilor. De exemplu, cei care au declarat ca au consumat produse alcoolice este de 87,2% in randul celor cu nivel socio-economic mediu si ajunge la 94,8% in randul subiectilor cu nivel socio-economic ridicat. Comparand cele doua elemente, profilul marelui bautor l-ar reprezenta barbatul cu studii superioare si bine pozitionat financiar.
Reclama creste dorinta de alcool
Asa cum spuneam mai devreme, ceea ce pare a fi de bun-simt este confirmat de studiile realizate de specialisti. Anume ca reclamele la bauturile alcoolice influenteaza categoric consumul de alcool, care inregistreaza cresteri semnificative. Mai concret spus, vizionarea de astfel de reclame la TV constituie un factor important de risc asociat consumului de alcool. Spre exemplu, dintre cei care au declarat ca au urmarit in ultimele 12 luni reclame TV ce promovau produse din alcool, 74,1% erau consumatori recenti, spre deosebire de 25,9% respondenti care au vizionat astfel de reclame, dar erau bautori mai vechi. Poate ca ar trebui sa fie interzise reclamele la TV si in privinta bauturilor alcoolice, asa cum s-a intamplat cu cele din tutun. Daca s-a interzis reclama la tigari de ce nu s-ar face si la alcool? Nu trebuie sa uitam ca la coniac si vodca reclamele TV sunt extrem de agresive.
De ce beau romanii?
Daca luam in calcul declaratiile chestionatilor, motivatiile ar fi mai multe. Pe primul loc se situeaza veselia (30,9%), urmata la mica distanta de relaxare (29,6%), sa uite de probleme (22%) si sa aiba energie pentru a dansa si a se distra (20,5%). Alte motive ar fi anturajul prietenilor care beau (16,1%), pentru a deveni mai sociabili (9,8%), a avea energie pentru a munci (7,9%), imbunatatirea starii spirituale (6,3%) etc. Practic, desi s-ar crede ca romanii se arunca masiv in alcool pentru a uita de griji, o asemenea cauza ocupa abia locul trei, ceea ce confirma inca o data parerea specialistilor.
Starea de ebrietate, incercata de 37% din populatie
Paradoxal, desi se cunosc foarte bine riscurile consumului exagerat de alcool – accidente de circulatie, violente in familie, certuri care pot ajunge pana la crime, boli cronice, probleme financiare sau in relatia cu ceilalti etc. -, destui romani, aproape 37%, continua sa bea pana cad sub masa, deci sunt in stare de ebrietate. Prevalenta consumului exagerat de alcool cu inducerea starii de ebrietate se situeaza cam la aceleasi cote, indiferent de varsta. Cu toate acestea, tendinta este ca tinerii cu varsta intre 15 si 34 de ani sa se arunce in bautura ceva mai mult, indeosebi la sfarsit de saptamana, deci chiar se impun programe de prevenire comunitara.
Luxemburgul, pe primul loc
In raport cu populatia din alte tari, potrivit unor date recente ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, romanii nu sunt chiar asa de betivani, in clasamentul a 52 de tari Romania situandu-se in a doua jumatate, cu un consum de 6,21 litri de alcool pe cap de locuitor.
La polul opus, deci care beau cel mai putin, cu un consum de sub un litru de alcool pe cap de locuitor, sunt locuitorii din Tadjikistan (0,29 litri), Turkmenistan (0,73 litri) si Uzbekistan (0,96 litri), foarte apropiata acestora fiind, de asemenea, populatia din Turcia (1,04 litri), probabil o oarecare legatura si cu religia. Foarte putin bautori sunt si georgienii, albanezii si israelienii, cu un consum de sub doi litri de alcool pe cap de locuitor. Aceleasi date OMS releva faptul ca media consumului de alcool in Uniunea Europeana este de 9,43 litri pe cap de locuitor. Practic, n-am fi asa de betivi, dar, daca se va continua cu aceeasi agresivitate din partea comerciantilor si producatorilor, avizi dupa castiguri tot mai mari, nu va fi deloc greu sa ajungem si sa depasim media europeana.
Rusii, locul intai la accidentele de circulatie
Daca la consumul de alcool, potrivit acelorasi date OMS, rusii nu ocupa chiar primul loc (8,72 litri de alcool pe cap de locuitor), desi li s-a dus si lor vestea, la numarul de accidente cauzate ca urmare a consumului de alcool se situeaza detasat pe prima pozitie, cu 43.103 accidente. In clasament urmeaza Germania (25.333 accidente), Grecia (16.809 accidente), Marea Britanie (13.150 accidente), Turcia (12.491 accidente), Polonia (7801 accidente), Cehia (3779 accidente), Ungaria (2440 accidente) etc. Din fericire, daca se poate spune asa, la acest capitol erau inregistrate in tara noastra doar 255 accidente ca urmare a consumului de alcool, ceea ce inseamna totusi o scadere a evenimentelor rutiere datorate alcoolului fata de anii anteriori: 913 accidente in 1995, 877 in 1996, 794 in 1997, 479 in 1998, 577 in 1999, 542 in 2000, 452 in 2001. Cu toata scaderea, dupa 2002 apare din nou o crestere a numarului de accidente cauzate de alcool, in 2003 fiind cu 47 mai multe comparativ cu anul precedent, ceea ce inseamna ca trebuie sa fim tot mai atenti.
Moldova, in top
Cu toata ca prevalenta consumului de alcool de-a lungul vietii arata valori similare in zona rurala si urbana, in ultimul an urbanul pare sa prinda “puteri”, in sensul ca la oras se bea mai mult (74,1% in mediul urban mic si 73,8% in mediul urban mare) fata de rural (68,8%). Din punct de vedere al consumului de alcool, de-a lungul vietii, pe regiuni, pe primul loc se situeaza categoric zona Moldova (92,5% prevalenta consumului de alcool de-a lungul vietii, 74,3% in ultimul an si 66,3% in ultimele 30 de zile), urmata de Banat, Crisana si Maramures (89,8% de-a lungul vietii, 69,9% in ultimul an si 58,7% in ultimele 30 de zile), Transilvania (88,1% de-a lungul vietii, 76,1% in ultimul an si 58% in ultimele 30 de zile), Bucuresti (87,9% de-a lungul vietii, 72,7% in ultimul an si 61,7% in ultimele 30 de zile) etc. Cei mai ponderati, potrivit studiului, par a fi oltenii, care au 74,5% prevalenta consumului de alcool de-a lungul vietii, 62,4% in ultimul an si 48,5% in ultimele 30 de zile.
Opinia psihologului: Un comportament social acceptat
Indiferent de cum motiveaza romanii consumul de alcool, dl prof. univ. dr. Florin Tudose, medic psiholog, considera ca o prima vina ar avea-o chiar autoritatile, prin indiferenta manifestata.
“O prima motivatie ar fi ca de consumul de alcool nu se ocupa nimeni si este un comportament social acceptat. Problema este insa ca se incearca o mutatie spre alcooluri tari. Noi ne-am fi putut incadra in bautori latini, deci cei care beau vin si tuica, dar din nefericire tendinta este spre bauturi mult mai tari, cum sunt celebrele vodci, care sunt si foarte periculoase pentru sanatate. Autoritatile ar trebui sa incurajeze consumul de bauturi fara alcool sau cu alcool mai putin. In strainatate nu exista o diferentiere si bauturile slab alcoolizate sau fara alcool nu sunt considerate produse de lux ca la noi. Ca sa fiu mai bine inteles, daca ar fi vorba de o bere foarte slab alcoolizata, este greu de crezut ca cineva ar bea 30 de beri doar ca sa ajunga la concentratia de alcool obtinuta din consumul celei de la noi.”
“O alta problema este scaderea varstei de la care se incepe sa se consume alcool. Aici nu este vorba doar de noi, ci se poate spune ca este un fenomen european. Tinerii incep sa bea mult mai devreme, dupa varsta de 10 ani, ceea ce nu este deloc bine. Si in loc sa se incerce sa se ia masuri, a aparut chiar o toleranta sociala, aproape o moda ca si femeile sa bea cot la cot cu barbatii.”
Sapte betivi la masa nu vor face revolutie
Chiar daca saracia si stresul sunt puse drept cauze ale cresterii consumului de alcool, istoria demonstreaza exact contrariul. Este vorba de faptul ca in perioada comunista bauturile alcoolice nu au fost niciodata vandute pe baza de cartela. Goluri mari in aprovizionare erau insa la bere si vin, deci bauturi cu o concentratie mult mai mica de alcool. Cine a trait in acea perioada sigur isi aduce aminte ca atunci cand la alimentara se aducea bere romanii stateau la coada si o jumatate de zi ca sa cumpere zece sticle.
“Cand inainte de 1989 toate produsele erau cartelate, alcoolul a ramas totdeauna liber. Si nu ma refer la bere sau vin, care erau foarte rar vazute in magazine, ci la bauturile alcoolice. Sa ne amintim de celebrele caisate sau visinate obtinute industrial care impanzeau alimentarele comuniste. De ce? Simplu! Statul incuraja consumul de alcool pentru a-i face pe oameni sa uite de situatia sociala respectiva. Pe vremea lui Ceausescu alcoolul era cea mai buna arma de a infrana orice dorinta revolutionara. Sapte betivi la masa nu puteau pune la cale o revolutie pentru ca nu ar fi iesit nimic. Ati auzit vreodata de vreo revolutie a alcoolicilor? Va spun eu ca nu, deci comportamentul social este dictat chiar de conducerea unei tari. Sper ca taxa pe viciu sa duca la o scadere considerabila a consumului, dar o masura concreta, daca vrem sa facem ceva, ar fi ca pentru alcool si toxicomanie sa existe retele medicale specializate, deci medici sau psihologi care sa se ocupe exclusiv de astfel de probleme. Altfel, o recuperare intr-un spital obisnuit este aproape imposibila, mai ales ca o recuperare reala dureaza de la sase luni pana la doi ani”, spune dl profesor Florin Tudose.
Predispozitia, intarita de modelul cultural
Desi nu s-a tras foarte clar o linie, in sensul ca nu s-a demonstrat in proportie de 100%, se poate spune ca unii semeni ai nostri au o anumita predispozitie catre alcool. Daca pe fondul predispozitiei respectiva persoana ii vede in jurul sau pe tot mai multi consumand bauturi alcoolice, rezultatul va fi unul dramatic. Practic, drumul catre a deveni alcoolic este foarte scurt si consecintele sunt dintre cele mai dramatice – viata de familie dezordonata, chiar destramata, certuri, batai, uneori si crime, probleme la serviciu, sanatatea complet distrusa, care poate culmina cu ciroze hepatice, infarcturi de miocard, accidente vasculare cerebrale etc. si in final moartea. Si pentru ce? Pentru alcoolul care ajunge sa dicteze multor semeni intreaga lor existenta. “Studii americane foarte fine au scos in evidenta faptul ca exista un anumit tip de comportament al consumatorului, fie ca este pentru un drog, pentru alcool, alimente, internet, jocuri etc., o persoana are o anumita predispozitie. Cu toate acestea, desi aparent se poate vorbi de o mostenire genetica, pana la urma se reproduce si un model cultural. Daca tot satul bea sau copiii si-au vazut parintii toata ziua band, atunci nu mai stim daca este vorba de o mostenire genetica sau doar o multiplicare a unui comportament social. Daca prin Moldova si animalele beau vin… Cu certitudine insa se poate spune ca anumite tipuri de alcoolism sunt determinate social, ceea ce ar trebui sa puna serios pe ganduri guvernantii”, a conchis medicul psiholog Tudose.
