În perioada 30 noiembrie-11 decembrie 2015, la Paris, va avea loc a 21-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbãrile Climatice. Dosarul reducerii poluării este extrem de complicat, marii poluatori neajungând la un numitor comun.
După un deceniu în care emisiile globale de CO2 au înregistrat o creştere rapidă, în ultimii doi ani acestea au început să stagneze, în ciuda dezvoltării economiei globale, potrivit unui nou raport din partea Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, citat de Science Alert. Potrivit celor mai recente estimări, emisiile de CO2 în 2014 au stagnat aproape complet, în creştere cu doar 0,5 la sută comparativ cu 2013.
Stagnarea a devenit pronunţată în ultimii ani, după creşteri de doar 1,5 la sută în 2013 şi 0,8 la sută în 2012, informează Science Alert, citat de Mediafax.
Rezultate neconcludente
Având în vedere că emisiile globale de CO2 au crescut, în medie, cu circa 4 la sută pe parcursul ultimului deceniu, în acest context încetinirea este o realizare remarcabilă. Dar oamenii de ştiinţă care sunt autorii studiului au declarat că este prea devreme pentru a spune că este o tendinţă generală, subliniind că lucrurile sunt în flux şi că nu toate ţările înregistrează scăderi ale emisiilor. India, în special, iese în evidenţă în acest sens, pentru că a înregistrat o creştere a emisiilor cu 7,8 la sută, devenind cel mai mare emiţător la nivel global. De asemenea, nici în China lucrurile nu stau mai bine, cercetătorii ajungând la concluzia că s-au emis aproape un miliard de tone de CO2 anual. În 2014 consumul de energie din combustibilii fosili din lume a scăzut, înregistrând emisii totale de CO2 de 35,7 miliarde de tone. Aproape toate ţările din Uniunea Europeană au înregistrat scăderi ale emisiilor de CO2, la fel şi Japonia, Rusia şi Australia. Din cei mai mari patru poluatori – China, SUA, UE şi India – care reprezintă împreună aproape două treimi (61 la sută) din emisiile globale de CO2, doar SUA şi China au înregistrat creşteri foarte mici.
O vară fierbinte
Totuși, luna iulie a anului 2015 a fost cea mai fierbinte din istoria Terrei, iar primele şase luni ale anului au fost cele mai calde înregistrate la suprafaţa Terrei de la debutul măsurătorilor meteorologice, în 1880, a anunţat National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA). În acest context, publicația Scientific American a scris un articol intitulat „Cum este afectat corpul uman de căldură“. „Schimbările climatice vor aduce veri mai toride în numeroase locuri de pe planetă, unele care până acum nu erau afectate de încălzirea globală și care, paradoxal, nu se află nici în zone industrializate. Trebuind să facă față unor valuri de căldură tot mai numeroase și de o intensitate extremă, în SUA, dar și într-o mare parte a planetei riscul apariției unor probleme de sănătate la scară largă este în creștere. Epuizarea este o reacție relativ comună a corpului la temperaturi foarte ridicate și determină simptome precum amețeli, dureri de cap și leșin. Acestea pot fi tratate prin repaus, intrarea într-un mediu rece și hidratare. Din păcate, încălzirea aerului va determina o creștere a accidentelor vasculare cerebrale, iar acest aspect va necesita o atenție medicală sporită. La o temperatură a corpului de 38 de grade omul se poate confrunta cu stări de confuzie și uneori inconștiență. „Efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii umane se traduc prin creşterea bolilor declanşate de expunerea la temperaturi uriașe, dar şi prin schimbarea patologiilor în cazul unui număr însemnat de boli. În plus, evenimente extreme precum inundaţii, uragane, secetă ar putea afecta infrastructura de sănătate şi serviciile aferente acestora (distrugerea unor spitale, imposibilitatea de a ajunge la bolnavi, epidemii în zone calamitate).
Ținta: România
Oamenii de ştiinţă au arătat că în zone calamitate de fenomene extreme au apărut boli precum malaria, care altfel aveau un grad foarte redus de apariţie. Ana-Maria Bliuc, cercetător în Australia şi care a publicat un articol în revista Nature despre schimbările climatice, consideră că România va fi afectată direct de schimbările climatice. „Pe termen lung, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare de stopare a cauzelor și de adaptare, probabil că se vor semnala anumite efecte negative în infrastructura urbană și rurală, cum ar fi căi ferate, structuri comerciale, locuințe. Acestea nu au fost proiectate pentru parametrii determinați de modificări climatice precum temperaturile ridicate din perioada de vară și au ca efect imediat apariția frecventă a unor situații de disconfort sau chiar afectarea stării de sănătate a populației. Probabil creșterea temperaturilor în România, prevăzută de oamenii de știință, va afecta în primul rând agricultura, înrăutățind problemele economice ale acelor segmente de populație care au ca principală sursă de venit această ramură a economiei“, mi-a precizat Ana-Maria Bliuc.
