Trenurile de lung parcurs din România ocupă un onorabil loc 5 european în topul punctualităţii, potrivit Comisiei Europene. Ceea ce este o surpriză plăcută, un fapt incredibil, are o explicaţie. Din cauza stării din ce în ce mai precare a căii ferate, timpii de parcurs au crescut an de an până la valori care se arată a fi greu de nerespectat inclusiv de CFR Călători.
Trenurile de călători de lung parcurs din România se dovedesc a fi unele din cele mai punctuale din Uniunea Europeană depăşindu-le din acest punct de vedere pe cele din Suedia, Marea Britanie şi Franţa – este una dintre concluziile surprinzătoare ale celui de-al patrulea raport de monitorizare a căii ferate înaintat luna trecută de către Comisia Europeană Consiliului şi Parlamentului European.
Din punct de vedere al indicatorului ”pondere a trenurilor cu întârzieri mai mici de 15 minute în total” reţeaua feroviară cea mai performantă este cea a Finlandei (95,4% din trenurile de lung parcurs au avut în 2012 întârzieri mai mici de 15 minute), urmată de cea a Danemarcei (93,5%), Italiei (93,1%), Norvegiei (92,9%) şi României (92,6%). Printre cele mai puţin punctuale trenuri de lung parcurs au fost cele din Ţările de jos şi Germania (78-80%).
Plasarea României în fruntea topului are o explicaţie. ”CFR Călători îşi face mersul trenurilor astfel încât este greu să nu se încadreze în timpi. Dacă spui că un tren între Bucureşti şi Iaşi face opt ore în loc să facă 7 ore vei vedea că trenurile nu vor mai avea întârziere. În ziua în care se va decide că trenul face 24 de ore veţi vedea că punctualitatea va creşte la 100%”, spune Ştefan Roşeanu, fost director general al CFR Călători.
De altfel România se plasează pe ultimele locuri când vine vorba de trenurile de scurt parcurs. Mai prost clasate sunt Belgia şi Ungaria. ”La scurt parcurs este greu de lungit marjele de timp. În plus aceste trenuri nu circulă în regim prioritar, precum cele de lung parcurs”, explică Roşeanu.
Situaţia este recunoscută inclusiv de Guvern. Însă, în afară de această recunoaştere, nu există măsuri concrete de redresare a situaţiei. Trenurile au ajuns să circule de două ori mai încet decât acum 10 ani. O călătorie cu trenul durează mai mult decât înainte de cel de-al doilea război mondial. Dacă în 1939 timpul de parcurs pentru Bucureşti-Buzău era de 1 oră şi 28 de minute, acum aceeaşi rută este parcursă într-un timp mediu de 1 oră şi 51 de minute. De la Brăila la Buzău un tren făcea acum 10 ani 1 oră şi 40 de minute, în prezent durata de parcurs este de 2 ore şi jumătate, adică timpul necesar în 1990 unui tren să parcurgă întreaga distanţă Brăila-Bucureşti. ”Viteza medie de deplasare a scăzut pentru călători de la aproximativ 60 de kilometri la oră în 1990 la 45 kilometri la oră în 2012, în timp ce marfa a fost transportată cu 23 kilometri la oră”, arată un document oficial datând din această lună. În 2012 timpii de parcurs de la Bucureşti la Iaşi şi Cluj-Napoca au crescut cu aproximativ 25 de minute comparativ cu anul 2001, iar timpii de parcurs spre Arad cu aproximativ 60 de minute. La fel, timpul de parcurs pentru călătoria de 650 kilometri dintre Bucureşti şi Oradea a crescut de la 9 ore şi 57 minute la 12 ore şi 33 minute”, se arăta într-un document guvernamental recent.
România este atipică din punct de vedere a folosirii trenurilor urbane. Dacă în ţări precum Austria şi Germania 15% din cei chestionaţi de CE au susţinut că folosesc un tren suburban cel puţin săptămânal, în România (şi Bulgaria) ponderea este de 1%. Mai mult, conceptul de tren suburban nici nu este prea bine înţeles. 14% din românii chestionaţi au răspuns că nu ştiu cât de des folosesc un tren suburban. Ponderea celor incapabili să dea un răspuns a fost de şapte ori mai mare decât în cazul ţării plasate pe următorul loc din acest punct de vedere, respectiv Slovenia (2%).
Dacă în vestul Europei ponderea celor care folosesc trenul pentru a se deplasa a crescut, în România a scăzut, este o altă concluzie a raportului. Aceasta este de înţeles dacă luăm în calcul calitatea din ce în ce mai proastă a serviciilor feroviare. ”Începând din 1995, transportul feroviar a înregistrat cea mai mare creștere în comparație cu alte moduri de transport în Regatul Unit (+70%), în Suedia (+42%), în Franța (+37%) și în Belgia (+26%). Pe de altă parte, a scăzut cu peste 60% în Grecia, în Polonia, în Bulgaria, în România, în Estonia și în Lituania (-90%)”, se arată în raport. România se află pe locul 6 din punct de vedere a ponderii celor foarte nemulţumiţi de calitatea gărilor şi a călătoriilor, cu un procentaj de 34% al celor care afirmă că satisfacţia lor este la un nivel scăzut.
