Cel puţin o mie de persoane au adus duminică, pe străzile capitalei belgiene Bruxelles, un omagiu celor 32 de persoane ucise în atentatele din 22 martie, prin participarea la un ‘marş împotriva terorii şi a urii’, organizat la apelul mai multor organizaţii civice, relatează AFP, potrivit Agerpres.
‘Atunci când concetăţeni, civili fără nicio apărare, sunt ucişi în mod laş, toţi cetăţenii trebuie să se ridice pentru a-şi exprima dezgustul şi solidaritatea. Nu este o manifestaţie cu un mesaj politic militant, ci în primul rând o reculegere, un mesaj de compasiune faţă de victime şi un moment de comuniune cetăţenească’, a declarat Hassan Bousetta, ales socialist din Liege şi unul dintre organizatori.
Cortegiul principal s-a îndreptat puţin după ora locală 14.00 (12.00 GMT) spre Gara de Nord, urmând să se alăture unui al doilea, plecat din comuna Molenbeek, pentru a înainta apoi spre centrul capitalei.
În fruntea marşului se aflau membri ai unei asociaţii de dialog interreligios, purtând un banner pe care stătea scris ‘Together in peace’ (Împreună în pace). Primele rânduri ale cortegiului a fost rezervate familiilor victimelor, urmate de reprezentanţii diferitelor comunităţi religioase.
Adunarea este programată să se încheie la sfârşitul după-amiezii în Place Fontainas, cu luări de cuvânt ale unor apropiaţi ai victimelor, membri ai echipelor de salvare şi angajaţi ai aeroportului Zaventem din Bruxelles, locul unui dublu atac sinucigaş pe 22 martie. Marşul fusese programat iniţial pentru 27 martie, la cinci zile după atentate, fiind însă anulat din cauza îngrijorărilor autorităţilor privind securitatea participanţilor.
După marş, organizatorii şi familii ale victimelor vor fi primiţi de premierul Charles Michel la reşedinţa sa oficială. În şedinţa de vineri, executivul a decis să ‘nu recupereze politic o iniţiativă cetăţenească’, a indicat pentru AFP o sursă guvernamentală.
Marşul survine totuşi într-un climat de polemică, după ce ministrul de interne, naţionalistul flamand Jan Jambon, a declarat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul flamand De Standaard, că politica de integrare a străinilor în Belgia a eşuat, văzând o dovadă în faptul că ‘o parte semnificativă a comunităţii musulmane a dansat cu ocazia atentatelor’.
‘Au aruncat cu pietre şi sticle în direcţia poliţiei şi presei în momentul arestării lui Salah Abdeslam (singurul supravieţuitor al comandourilor jihadiste din 13 noiembrie de la Paris, arestat pe 18 martie în Molenbeek -n.r.). Aceasta este adevărata problemă’, a adăugat Jan Jambon.
‘Teroriştii îi putem aresta, îi putem îndepărta din societate. Dar ei nu sunt decât o pustulă. Dedesubt se găseşte un cancer mult mai dificil de tratat. O putem face, dar nu de pe o zi pe alta’, a continuat ministrul, cerând să se renunţe la ‘gândirea politic corectă’ şi ‘o pisică să fie numită o pisică’.
Jan Jambon a mai explicat că ‘pericolul’ legat de radicalizarea tinerilor din a treia sau a patra generaţie de imigranţi ‘a prins de acum rădăcini prea adânci’ în anumite cartiere, pentru că Belgia ‘a ignorat timp de decenii semnalele de alarmă’.
