» Statele Unite sarbatoresc cu mandrie in aceste zile 40 de ani de la cucerirea Lunii. Amintirea Americii optimiste si indraznete, care in 1969 cucerea astrul noptii si invingea URSS in cursa spatiala, este insa umbrita azi de dificultatile unei repetari a aselenizarii, dar si de incertitudinea privind viitoarele misiuni umane de cucerire a altor corpuri din sistemul solar.
Festivitatile din Statele Unite au inceput inca din 16 iulie, data la care in 1969 pleca spre Luna misiunea Apollo 11, care avea sa scrie cea mai importanta pagina din istoria progresului stiintific al omenirii. Evenimentul este marcat la Centrul Kennedy din Florida, la centrul spatial din Huston, Texas, unde se afla sala de control a misiunii, dar si la celebrul Muzeu al Spatiului de la Washington.
Ieri, Neil Armstrong, primul om care a pasit pe Luna, la 20 iulie 1969, colegul sau de aselenizare Edward Buzz Aldrin si Michael Collins, cel care a ramas pe orbita lunara, au fost primiti la Casa Alba si felicitati de presedintele Barack Obama.
NASA, agentia spatiala americana care a reusit sa exploreze Luna, s-a mobilizat si pe internet pentru a marca evenimentul. Agentia a prezentat pe site-ul sau, printre altele, inregistrari video refacute ale misiunii Apollo 11 si parti nedifuzate ale conversatiei dintre astronauti. Saptamana trecuta, agentia a dat publicitatii si imagini recente cu cinci dintre cele sase locuri de aselenizare ale misiunilor Apollo, surprinse de noua sonda lunara LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter). LRO a putut fotografia soclul modulului lunar lasat in urma de Armstrong si Aldrin, cat si detalii ale locului unde a aselenizat nava Apollo 14, in ianuarie 1971.
Implinirea a 40 de ani de la cucerirea Lunii de catre Statele Unite intervine insa intr-un moment plin de incertitudini pentru ambitiile spatiale ale Statelor Unite.
Presedintele Barack Obama a cerut o reexaminare profunda a programului "Constellation" lansat de predecesorul sau, George W. Bush, in 2004, al carui obiectiv era reintoarcerea astronautilor americani pe Luna pana in 2020. In viziunea precedentei adminsitratii americane, revenirea pe Luna urma sa fie prima etapa pentru trimiterea unei misiuni umane pe Marte si chiar mai departe, catre alte corpuri din sistemul nostru solar.
Soarta "Constellation" urmeaza sa fie cunoscuta in luna august cand comisia de experti insarcinata de Obama pentru analizarea programului isi va prezenta recomandarile.
Presedinetele comisiei de experti, Norman Augustine, a temperat insa de pe acum avantul entuziastilor cuceririi spatiale. "Avem tehnologia necesara pentru a trimite oameni pe Marte, insa intrebarea este care sunt mijloacele?", se intreba recent Augustine, fost director general al grupului american de aparare Lockheed Martin. Fostul manager se referea atunci la criza economica mondiala, la cresterea masiva a deficitului bugetar si la prioritatile interne ale SUA.
"Acum, cand sarbatorim 40 de ani (de la primii pasi pe luna -n.n), cred ca ne aflam intr-un moment critic, cu atat mai mult in Statele Unite, intr-un proces care va stabili (…) viitorul oamenilor in spatiu. Iar fara fonduri publice, nu se va intampla nimic", a subliniat pentru AFP, John Logsdon, expert al Muzeului Spatiului din Washington.
Viitorul misiunilor spatiale si mai ales cucerirea planetei rosii vor depinde nu numai de recomandarile comisiei de experti, ci si de vointa politica a adminstratiei de la Washington. Potrivit unui sondaj de opinie comandat de CBS News, in prezent 51% dintre americani considera ca SUA trebuie sa trimita astronauti pe Marte, fata de 43% care se opun acestui proiect. In 2004, la lansarea Constellation, numai 48% dintre americani sustineau ideea unei costisitoare misiuni umane catre planeta rosie.
TEORIA CONSPIRATIEI
» A fost sau n-a fost?
Desi au trecut 40 de ani de la aselenizare exista inca oameni care cred ca "pasul urias pentru omenire" nu fost decat o inscenare – un film realizat pe un platou din statul american Arizona. Aparuta inca din 1970 teoria "falsei aselenizarii" sustine ca SUA ar fi recurs la aceasta falsificare din cauza contextului politic din 1969: razboiul din Vietnam era din ce in ce mai nepopular, iar castigarea cursei pentru cucerirea spatiului era considerata dovada finala a suprematiei in fata URSS. Scepticii au observat ca pe cerul din imagini nu se vede nicio stea. Asa cum a explicat insa NASA, stelele nu aveau cum sa apara in film, decat daca timpul de expunere al peliculei era reglat special pentru acest scop, caz in care, aparatul de filmat nu ar mai fi putut imortaliza pasii astronautilor pe Luna. Constestatarii au remarcat si ca in imagini, fanionul american infipt in solul lunar pare sa fluture, desi pe Luna nu exista aer si nici vant. NASA a explicat ca drapelul avea montat pe lance o tija orizontala, tocmai pentru a fi vizibil pe Luna. Ceea ce face insa ca teoria "falsei aselenizari" sa fie imposibil de sustinut in mod rezonabil sunt insa rocile aduse de pe Luna, confirmate ca atare de sute de cercetatori din intreaga lume. De altfel, URSS nu a contestat niciodata verdicitatea aselenizarii americane.
