1000 de militari din trei țări NATO – Statele Unite, Marea Britanie și România vor fi trimiși în Polonia, spre frontiera de est a acestei țări, pentru a descuraja o eventuală agresiune a Rusiei.
Grupul de luptă NATO va ajunge la Orzysz (nord-estul Poloniei) în luna aprilie 2017. Unitatea multinațională, condusă de SUA, va fi formată pe baza unui batalion american, la care se vor adăuga militari din Marea Britanie și din România.
Militarii americani repartizați în această unitate multinațională fac parte din Regimentul 2 Cavalerie (blindate), cu baza la Viselk (Germania), care au mai executat misiuni în Afganistan și Irak.
Citește și: SUA trimit 500 de militari în România în cadrul măsurilor de apărare a NATO în fața Rusiei lui Putin
Din Germania, pe parcursul lunii ianuarie, americanii se vor deplasa pe calea ferată și pe șosele până în Polonia, pe un traseu de peste 900 de kilometri. Începând din luna februarie 2017, unitățile americane se vor afla în punctele finale de dislocare.
Misiunea de protejare a Poloniei face parte din efortul amplu al SUA de întărire a întregului Flanc Estic al NATO, din Țările Baltice până la Marea Neagră.
În acest scop, Forțele Terestre ale SUA (US Army) trimit suplimentar în Europa, în anul 2017, 4000 de militari din Brigada 3 Blindată, timp de nouă luni. Aceștia vor fi distribuiți în șapte țări: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria, România și Bulgaria.
Kremlinul a anunțat, miercuri, că a început activarea unui dispozitiv special de rachete în jurul Moscovei, după ce Alianța Nord-Atlantică a început desfășoare trupe suplimentare pe flancul estic, pentru sporirea securității în regiune.
“Diferenţa esenţială dintre operaţiunile Alianţei Nord-Atlantice şi cele ale Rusiei este previzibilitatea acţiunilor NATO. Operaţiunea Atlantic Resolve a fost, din start, una de solidaritate a SUA cu aliaţii europeni din NATO, marcată de creşterea efectivelor trupelor terestre trimise în Europa, de sporirea numărului de nave militare trimise în Marea Mediterană şi în Marea Neagră şi de consistenţa exerciţiilor multinaţionale planificate anterior. În acest sens trebuie privită, cu luciditate, trimiterea brigăzii de blindate, cu un efectiv de 3.500 de militari americani, sosiţi de la Fort Carson, din statul Colorado, pentru întărirea defensivei graniţei de est a NATO, cu subunităţi ce vor staţiona în Polonia şi în România, după exerciţii planificate şi în statele baltice. Conform Pentagonului, dislocarea în Europa a uneia dintre cele mai instruite brigăzi de blindate americane survine ca o firească reacţie la anexarea, manu militari, în anul 2014, de către Rusia, a peninsulei Crimeea, şi ca o probă de vigilenţă faţă de menţinerea sprijinului Moscovei faţă de separatiştii din Donbas”, a explicat, pentru România Liberă, colonelul (r) Ion Petrescu, analist politico-militar.
În opinia acestuia, “conform logicii escaladării tensiunii militare, teoretic Kremlinul ar putea decide luarea unor contramăsuri, cu un impact mai mare asupra propriei opinii publice”.
O asemenea decizie a fost “instalarea, la finele săptămânii trecute, a unor noi sisteme de rachete sol-aer S-400, cu rază lungă de acţiune, care au fost oficial transferate în peninsula Crimeea, la regimentul anti-aerian de la Feodosia. Practic este probabilă amânarea altor acţiuni disuasive, de către Vladimir Putin, care aşteaptă, cu un mare interes, întâlnirea sa cu omologul american, din Finlanda, în luna următoare. Acolo, Donald Trump, care este mai imprevizibil decât preşedintele Federaţiei Ruse, va da primul semn public în care sens se vor duce acele ceasornicului geopolitic, în anul 2017”, consideră colonelul (r) Ion Petrescu.
Un avertisment în acest sens lansează dr. Constantin Corneanu, analist politico-militar: “Rămâne deschisă discuția privind un posibil atac al Federației Ruse asupra Țărilor Baltice și chiar mai mult. Chiar au intenționat rușii să facă așa ceva sau chiar intenționează? Nu cred că președintele Vladimir Putin și Statul Major General rus sunt complet lipsiți de realism în ceea ce privește consecințele unei astfel de opțiuni. Dincolo de retorica anumitor analiști și think-tank-uri occidentale, specifică Războiului Rece, cred că trebuie să înțelegem că rușii dispun de o doză de realism și responsabilitate, însă există o linie roșie peste care ei nu vor dori, cu niciun preț, să se treacă”.
