Atentatele au traumatizat America, dar orașul rănit în 2001 s-a schimbat, s-a reconstruit și privește spre viitor. Mai divers și mai opulent ca niciodată, New York-ul a comemorat în weekend atentatele din 11 septembrie, survenite acum 15 ani. Aceste atacuri comise de Al Qaeda au constituit prima agresiune externă majoră asupra teritoriului Statelor Unite în peste 200 de ani, spulberând sentimentul de invulnerabilitate și aruncând Occidentul în războaie fără sfârșit.
Peste 3.000 de persoane au murit când două avioane de linie deturnate de teroriști au percutat turnurile gemene ale World Trade Center, simbolurile bogăţiei și încrederii, plantate în sudul insulei Manhattan. Circa 75.000 de persoane suferă și în prezent de tulburări mentale și fizice legate de aceste atacuri, din care un număr de pompieri și salvatori care au respirat particule cancerigene încercând să salveze vieţi. După acea zi de coșmar, cel mai mare oraș al SUA s-a străduit să găsească un just echilibru între păstrarea amintirii victimelor carnagiului și să facă ceea ce era mai bine – reabilitarea, reconstruirea și drumul spre viitor. La sud de Manhattan se află acum unul din cartierele cele mai în vogă din New York, cu hoteluri luxoase, buticuri și restaurante de vază. Clădirea World Trade Center a fost total refăcută, remodelată cu un memorial și un muzeu, cu imobile de birouri și o gară feroviară, cea mai scumpă din lume și un centru artistic. Flori și suveniruri sunt vizibile în apropierea miilor de nume gravate pe bordurile celor două fântâni ale Memorialului 9/11 construite pe fiecare din amprentele turnurilor gemene.
Război continuu împotriva terorii
11 septembrie 2001 a schimbat pentru totdeauna faţa Americii și a bulversat diplomaţia sa și politica securitară. Statele Unite, la 15 ani de la acea tragedie, rămâne în război perpetuu contra „terorismului“ jihadist, fără a reuși să pună capăt haosului din Orientul Mijlociu. Dacă președintele Barack Obama, la putere din ianuarie 2009, a refuzat intervenţionismul militar în războaiele din lumea arabă și a căutat să reconcilieze America cu ţările musulmane, el lasă SUA într-o stare de conflict permanent împotriva „terorii“ islamiste, potrivit experţilor.
Democratul care va pleca de la Casa Albă în ianuarie, va rămâne președintele care a scos ţara sa din Irak și din Afghanistan, conflicte devastatoare declanșate de predecesorul său republican, George W. Bush ca ripostă la cele mai sângeroase atentate din istorie și sub deviza „război mondial împotriva terorismului“. Chiar după 15 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, războaiele în Orientul Mijlociu, metastazele organizaţiei jihadiste ISIS, radicalizarea online și atentatele în Europa și în America împiedică îngruparea paradigmei „război mondial împotriva terorismului“, declara pentru Forumul economic mondial, Tamara Cofman Wittes, director de cercetări la Brookings.
În Siria și în Irak
Prima putere mondială rămâne angajată militar – desigur în mod limitat sau prin aport logistic – pe multiple teatre de operaţiuni în Siria și în Irak împotriva grupului ISIS, în Afghanistan, în Libia, în Yemen, în Somalia sau în Nigeria împotriva unei miriade de insurgenţe islamiste. Hussein Ibish, cercetător la Arab Gulf States Institute din Washington subliniază că Obama, în calitate de comandant-șef a dus militarii săi într-o nouă eră – drone, forţe speciale, formarea armatelor locale… Costul uman și financiar este limitat după moartea a 5.300 de soldaţi americani, alţi 50.000 răniţi și 1.600 miliarde dolari cheltuiţi între 2001 și 2014 în Irak și în Afghanistan, potrivit Congresului american. Această politică militară a lui Barack Obama a culminat în mai 2011, când forţele speciale l-au ucis în ascunzătoarea din Abottabad, în Pakistan, pe Ossama bin Laden, șeful reţelei teroriste Al Qaeda, responsabilă de atentatele din 11 septembrie.
Potrivit analiștilor citaţi de Le Monde și Le Point, războiul Americii împotriva terorismului mondial este mai mult decât un război permanent, pentru că resursele militare limitate nu pot schimba cu nimic instabilitatea conflictelor regionale și consideră că Administraţia Obama a acceptat că haosul actual este de nerezolvat. De fapt, pentru tragedia siriană, nu este avută în vedere nici o pace durabilă, în pofida intervenţiilor militare și a tentativelor diplomatice ale SUA și ale Rusiei.
Şi nici un re-angajament militar american de anvergură în Orientul Mijlociu nu se află în programele celor doi candidaţi la prezidenţialele din 8 noiembrie, Hillary Clinton și Donald Trump.
După ore lungi de negocieri de ultimă oră la Geneva, secretarul de Stat american, John Kerry, și omologul său rus, Serghei Lavrov, au ajuns la un sreluarea bombardării teroriștilor ISIS și Al-Nosra prin coordonarea SUA și a Rusiei.
