Guvernul filipinez a confirmat, marţi, asasinarea prin decapitare a unui al doilea ostatic canadian, Robert Hall, care era deţinut de grupul islamist Abu Sayyaf.
Într-un comunicat, armata a declarat că un cap a fost descoperit luni seară în apropierea catedralei din Jolo, principala insulă a arhipelagului Sulu, unul din fiefurile forte ale grupării Abu Sayyaf. Robert Hall a fost răpit pe 21 septembrie 2015 împreună cu însoţitoarea sa filipineză, un compatriot, John Ridsdel şi un cetăţean norvegian, Kjartan Sekkingstad într-un port turistic din sudul arhipelagului. 17 oameni purtând arme de asalt s-au introdus în acest port turistic din insula Samal şi au capturat cele patru persoane după ce au eşuat să prindă un cuplu americano-japonez care a scăpat aruncându-se în apă.
Cunoscut pentru răpiri, decapitări şi extorsiuni de fonduri, Abu Sayyaf a cerut a început un miliard, apoi 300 de milioane pesos (5,8 milioane euro) pentru fiecare ostatic. În aprilie, teroriştii l-au decapitat pe canadianul John Ridsdel, fost lider minier, după ce cererea de răscumpărare de 6,3 milioane dolari a fost ignorată.
Atunci, premierul canadian, Justin Trudeau, a condamnat asasinarea lui Ridsdel şi a declarat ferm că statul canadian nu va plăti răscumpărări teroriştilor, fie direct sau indirect. El a susţinut că plăţile răscumpărărilor finanţează terorismul şi activităţile criminale, stabilind un precedent periculos.
Grup terorist
Luni 13 iunie, Abu Sayyaf a fixat un ultimatum pentru plata răscumpărării lui Robert Hall. Gruparea are în jur de 400 de militanţi ascunşi în junglă şi navigând între ultimele insule care separă Filipine de Malayesia. Şeful lor, Isnilon Hapilon, a jurat credinţă organizaţiei Statul Islamic. Învingătorul prezidenţialelor din Filipine, Rodrigo Duterte, care va prelua puterea pe 30 iunie, s-a declarat deschis discuţiilor cu o rebeliune comunistă armată, dar a respins orice negociere cu aceşti terorişti. Armata filipineză a lansat în aprilie o ofensivă în care au fost lichidaţi cel puţin 37 de membri ai Abu Sayyaf, dar au murit şi 18 militari.
După decapitarea ostaticului canadian John Ridsdel pe insula Jolo, Abu Sayyaf a publicat înregistrarea execuţiei acestuia. Într-o a doua înregistrare video, teroriştii ameninţau că vor ucide trei alţi ostatici – un canadian, un norvegian şi soţia sa filipineză. Execuţia lui John Ridsdel şi punerea în scenă a fost clar inspirată de cele practicate de jihadiştii SI în Irak şi în Siria şi confirmă succesul în Asia de Sud-Est a procedurilor SI căreia mai mulţi lideri ai Abu Sayyaf au jurat credinţă în 2014.
Grupul islamist filipinez este obişnuit cu răpiri de persoane încă din 2000 şi s-a evidenţiat cu răpirile de turişti străini, mulţi occidentali, şi de misionari creştini. În 2014, grupul afirma că a primit o răscumpărare de câteva milioane euro în schimbul eliberării a doi ostatici germani, Stefan Okonek şi Henrike Diele, eliberaţi pe 17 octombrie după şase luni de detenţie în junglă.
Debut „politic“
Fondat de Abdurajik Abubakar Janjalani, un fost mujahedin care a luptat în Afghanistan alături de Ossama bin Laden, grupul a fost multă vreme alături de Al Qaeda şi a beneficiat de susţinere financiară saudită. După ce a visat la fondarea unui stat separatist musulman în sudul ţării, Abu Sayyaf s-a orientat progresiv spre piraterie şi răpiri. Activităţile sale oribile au determinat mulţi analişti să considere grupul o matrice criminală puternică, nu o veritabilă mişcare teroristă. Originile sale sunt totuşi pur politice. În momentul creării în 1992, grupul reprezenta refuzul negocierilor, purtate la acea vreme între islamişti şi guvernul central filipinez. Astăzi, între cele două lupte – separatistă şi islamistă – Abu Sayyaf a ales apropierea de Statul Islamic.
