Fostul director al CIA, David Petraeus, constrâns să demisioneze în 2012 după dezvăluirea unei relaţii extraconjugale cu biografa sa, ar putea face obiectul urmăririi în justiţie, fiind suspectat că ar fi comunicat informaţii secrete fostei iubite. Potrivit New York Times, procurorul general al SUA, Eric Holder, urmează să decidă dacă va ține cont de recomandările FBI şi al Parchetului legate de acuzaţiile de spionaj aduse celebrului general care a pregătit sfârşitul conflictelor din Irak şi Afganistan.
Viitorul reputaţiei fostului director al CIA, David Petraeus, depinde în mare parte de procurorul general al SUA, Eric Holder. Procurorii FBI şi ai Ministerului Justiţiei au condus o anchetă privind urmările relaţiei amoroase a generalului de patru stele cu Paula Broadwell, absolventă a West Point şi ofiţer în rezervă al armatei, care îi scria biografia, şi s-au concentrat asupra faptului că Petraeus i-a oferit acesteia acces la computerul său ce conţinea informaţii strict secrete. Agenţii FBI au descoperit documente clasificate pe calculatorul său după ce Petraeus a demisionat din CIA, în 2012, când afacerea a fost făcută publică.
În momentul demisiei generalului, FBI ancheta dacă Broadwell avusese acces la informaţii secrete. Nimeni nu ar fi ştiut de această legătură amoroasă dacă amanta, geloasă şi îngrijorată că generalul este atras de altă femeie, nu i-ar fi trimis acesteia mailuri de ameninţare. Destinatara a depus plângere la FBI, care a descoperit nu numai iubirea ilicită a cupului, dar şi documente în computerul Paulei Broadwell, care nu ar fi trebuit să părăsească niciodată clasoarele armatei. Petraeus, general patru stele, militar intelectual şi fin strateg, a respins acuzaţia. Avocatul său nu a făcut nici un comentariu, la fel şi ministerul Justiţiei.
Elogiile preşedintelui
După demisia lui Petraeus, preşedintele Barack Obama a precizat că nu există nici o dovadă că fostul director al CIA a divulgat secrete „care ar fi avut un impact negativ asupra securităţii noastre naţionale”. Liderul de la Casa Albă a subliniat că „beneficiem de o securitate mai mare datorită muncii pe care a făcut-o David Petraeus”, referire la cariera acestuia în cadrul guvernului american. „Principala mea speranţă este în acest moment ca el şi familia să poată depăşi situația şi ca totul fie o pată minoră asupra a ceea ce a fost o carieră extraordinară”.
Dar anchetatorii au concluzionat că, dacă este adevărat sau nu că a divulgat secrete care ar fi afectat securitatea naţională, afacerea reprezintă o violare importantă a securităţii în biroul unuia din responsabilii serviciilor secrete cele mai fiabile ale naţiunii.
Petraeus, care a fost şi comandant al forţelor americane în Irak şi Afganistan, a precizat că nu a furnizat niciodată informaţii secrete Paulei Broadwell şi a subliniat că Ministerul de Justiţie nu are nici un interes să se deruleze un proces deranjant. El a început relaţia cu Paula Broadwell în 2011, puţin după ce preluase funcţia în CIA şi a demisionat din Agenţie trei zile după realegerea lui Obama. „După o căsătorie de 37 de ani, am dovedit o logică extrem de slabă. Un astfel de comportament este inacceptabil, atât ca soţ, cât şi ca lider al unei organizaţii ca a noastră” a declarat atunci Petraeus, referindu-se la CIA.
Aliaţii politici, nemulţumiţi
Funcţionarii care au dezvăluit existenţa acuzaţiilor de spionaj au cerut păstrarea anonimatului pentru că nu erau autorizaţi să discute subiectul. Se aştepta o decizie a lui Eric Holder până la finele anului 2014 dacă va da curs acuzaţiilor, dar nu se ştia cum va proceda. Întârzierea a iritat persoanele din Ministerul Justiţiei şi din FBI care au anchetat afacerea, acestea considerând că Petraeus a primit un tratament special după ce Holder a trecut la o „represiune” contra angajaţilor care dezvăluie secrete ziariştilor. Ancheta şi posibilitatea unui proces au frustrat amicii generalului şi aliaţii săi politici, care susţin că este nedreaptă menţinerea suspansului în ce priveşte soarta sa. Senatorul republican de Arizona, John McCain, i-a scris lui Holder luna trecută că ancheta a privat naţiunea de înţelepciunea unuia dintre comandanţii cei mai experimentaţi. Directorul FBI, James B. Comey, întrebat de presă de ce trenează decizia lui Holder după încheierea anchetei, a răspuns: „Nu pot să spun. Vreau să spun că presupun că aş putea spune, dar nu voi spune”.
După demisie
De la demisia sa din CIA, la 10 noiembrie 2012, Petraeus s-a consacrat orelor de predare, discursurilor lucrative şi a lucrat ca partener în una din cele mai mari întreprinderi private mondiale de investiţii la bursă, Kohlberg Kravis Roberts.
În martie anul trecut, el s-a scuzat public pentru prima oară – „regret profund circumstanţele care m-au determinat să demisionez”. Petraeus, 62 ani, a absolvit Academia militară americană West Point, a preluat comandamentul forţelor americane în Irak în 2007, în timpul unei perioade dificile a războiului. Al Qaeda controla vaste regiuni ale ţării şi zeci de militari americani mureau în fiecare lună. Petraeus a condus forţele americane care au contribuit la stabilizarea Irakului în aşa fel încât SUA puteau retrage trupele în mandatul Obama. În 2010, preşedintele american l-a ales pentru a conduce trupele americane în Afganistan, unde talibanii câştigau teritorii. Petraeus a înregistrat unele progrese, dar nu atât cât ar fi vrut.
Cu un simţ acut pe câmpul de luptă, Petraeus a fost considerat şi un reprezentant politic natural la Washington, unde naviga uşor în politica Congresului, Casei Albe şi Pentagonului. A rămas un consilier de încredere a lui Obama, care l-a numit să conducă CIA în 2011.
