Liderii statelor care fac parte din Alianța Nord-Atlantică (NATO) se întâlnescă, vineri și sâmbătă, la Varșovia, într-un moment în care Europa este supusă amenințărilor multiple, precum amenințarea jihadistă, criza imigranților, incertitudinea adusă de ieșirea Marii Britanii din UE și necesitarea de a consolida apărarea în fața Rusiei, comentează AFP, citat de Agerpres.
Liderii american Barack Obama, german Angela Merkel şi francez Francois Hollande, dar şi premierul britanic demisionar David Cameron se întâlnesc cu omologii lor din Alianţa Nord-Atlantică, în capitala poloneză, pentru un summit încărcat de simboluri, deoarece aici a fost semnat în 1955 Pactul de la Varşovia, răspunsul URSS la NATO.
Perspectiva ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, care deschide o mulţime de incertitudini, va fi în centrul atenţiei, deoarece riscă să fragilizeze NATO, Londra fiind una din pietrele de temelie ale Alianţei. Deşi deocamdată nu se află decât în prima sa fază, Brexit-ul anunţă negocieri lungi şi dureroase, de care liderii Alianţei, în frunte Obama, nu şi-ar fi dorit să aibă parte, dată fiind instabilitatea fără precedent din jurul Europei.
Summitul se va deschide vineri după-amiază sub înalte măsuri de securitate, după valul de atentate ale grupării jihadiste Statul Islamic (SI) de la Paris, Bruxelles şi Istanbul.
Citește și: Bogdan Aurescu a explicat care sunt prioritățile summitului NATO de la Varșovia
Reuniunea „are loc într-o perioadă crucială pentru securitatea noastră, caracterizată prin ameninţări şi provocări venite din toate părţile”, a reamintit luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Schimbarea situaţiei datează din primăvara lui 2014, când Rusia a anexat Crimeea, apoi a susţinut ofensiva separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, lucru negat de Moscova.
A fost şi momentul în care SI a luat avânt capturând oraşul irakian Mossul din Irak, devenind o ameninţare tangibilă la doi paşi de frontierele NATO.
„Atenţia Alianţei a fost pe neaşteptate îndreptată direct spre frontierele noastre” şi spre „sarcina noastră principală, apărarea colectivă”, consideră ambasadorul american la NATO, Douglas Lute.
În septembrie 2014, liderii din NATO au luat măsuri drastice pentru a întări capacitatea de reacţie a forţelor armate: au decis înfiinţarea unei unităţi care să poată fi desfăşurată în 48 de ore în caz de criză, construirea de baze logistice în fostele ţări ale blocului sovietic care au frontieră cu Rusia şi prepoziţionarea unor echipamente.
Citește și: AFP: Zona Suwalki din nord-estul Poloniei pune forțele NATO în dificultate
La Varşovia, ei vor consfinţi „această consolidare militară fără precedent de la sfârşitul Războiului Rece” ordonând desfăşurarea a patru batalioane multinaţionale (de la 600 la 1.000 de militari fiecare) în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, îngrijorate în legătură cu Rusia.
Aceste trupe de luptă ar urma să opună o primă rezistenţă în cazul unei ofensive ruse, servind în acelaşi timp drept garanţie că Aliaţii ar veni imediat în ajutor. „Orientarea antirusă a NATO se etalează la lumina zilei. Nu ne vom lăsa antrenaţi în această frenezie militaristă, în contextul în care ei par pur şi simplu să încerce să ne atragă într-o cursă a înarmării costisitoare şi fără perspectivă”, a reacţionat recent preşedintele rus Vladimir Putin.
„Nu vor reuşi! Însă noi nu vom da dovadă de slăbiciune”, a dat el asigurări luni, denunţând numeroasele manevre militare ale NATO, în special cele ‘în apropiere de frontierele Rusiei’, în Marea Neagră şi în Marea Baltică, în timp ce incidentele s-au înmulţit în ultimii doi ani.
La Varşovia, liderii din Alianţă ar urma de asemenea să dea startul scutului antirachetă european, după inaugurarea unui prim complex de rachete interceptoare în România în mai. Scutul este un alt motiv de dispută cu Moscova, care îl consideră o „ameninţare” pentru securitatea sa.
Totuşi, liderii din NATO dau asigurări că summitul de la Varşovia nu este o demonstraţie de forţă antirusă şi insistă pentru relansarea dialogului între NATO şi Rusia.
Citește și: Începe summitul NATO de la Varșovia. Pe agendă: scutul antirachetă, trupe la Marea Neagă și relația cu Rusia
Însă de facto autorităţile militare ale celor două părţi nu au mai avut discuţii de doi ani, iar ambasadorii lor, care au reluat în aprilie pentru prima dată dialogul în 20 de luni, nu se vor reîntâlni decât după summit.
În Sud, Alianţa a început să se organizeze pentru a reduce ameninţările la adresa securităţii reprezentate de SI, conflictul din Siria şi haosul din Libia. NATO vrea de asemenea să susţină şi puţinele ţări stabile din regiune, cum ar fi Iordania şi Tunisia.
NATO va avea de asemenea drone puternice cu baza în Sicilia şi va accepta să pună avioanele-radar AWACS la dispoziţia coaliţiei anti-SI.
În plus, criza imigranţilor care a creat diviziuni între statele europene a determinat NATO să lupte împotriva traficanţilor: după ce a trimis o flotă în Marea Egee, Alianţa ar urma să coopereze mai mult cu Misiunea Sophia a UE în largul Libiei.
