Analiști politici: Atentatul de la Paris ar putea influența alegerile prezidențiale din Franța. Cine are cel mai mult de câștigat de pe urma atacului

de Roxana Petre , 21 aprilie 2017 - stire actualizata la ora 13:34, 21 aprilie 2017
Analiști politici: Atentatul de la Paris ar putea influența alegerile prezidențiale din Franța. Cine are cel mai mult de câștigat de pe urma atacului

Cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din Franța participau la o ultimă dezbatere televizată, înainte de votul de duminică, atunci când un bărbat a împușcat mortal un polițist și a rănit grav alți doi, dar și o turistă. În acest context, analiștii politici se întreabă ce impact ar putea avea atacul terorist asupra rezultatului alegerilor, în condițiile în care aproximativ un milion de alegători sunt încă nehotărâți cu privire la persoana pe care o doresc la conducerea Republicii.

La scurt timp după aflarea veștilor, candidata extremei dreapta, Marine Le Pen a scris, pe Twitter: „Sunt alături de forțele noastre de securitate, care au fost din nou o țintă” (n.r - a teroriștilor). La rândul său, candidatul de centru Francois Fillon a precizat că transmite „condoleanțe forțelor de securitate care își dau viața pentru a proteja cetățenii”. Emmanuel Macron a precizat, în dezbaterea televizată, că prima îndatorire a unui președinte este să protejeze oamenii și s-a declarat „solidar” cu Poliția Franceză.

După aceea, cei trei au anunțat că vor anula evenimentele pe care le programaseră pentru vineri, deși este ultima zi în care ar fi putut să facă apel alegătorilor să îi voteze duminică.

Și candidatul de stânga Jean-Luc Mélenchon și-a exprimat condoleanțele pentru familia polițistului ucis și suportul pentru familiile răniților. „Atacurile teroriste nu vor scăpa nepedepsit niciodată, iar complicii nu vor fi uitați”, a scris el pe Twitter.



Ce impact are atentatul de joi seara asupra votului la primul tur al alegerilor prezidențiale?

Jurnalista BBC News Katya Adler precizează, într-o analiză publicată online, că ipoteza cea mai simplă ar fi că Marine Le Pen, candidata Frontului Național, care a vorbit în mod repetat despre securitate, migrație și fundamentalism islamic, să obțină un scor mai mare, ca urmare a atacului de pe  Champs-Élysées. 

Cu toate acestea, sursa citată precizează că, din contră, este posibil ca alegătorii neliniștiți să se întoarcă spre Francois Fillon, dată fiind experiența sa ca politician conservator și ca premier al Franței. 

Până la atentatul de joi seara, cei mai importanți patru candidați sunt aproape la egalitate în sondjel de opinie, în timp ce aproximativ un milion de persoane erau nehotărâte în privința celui pe care l-ar prefera la șefia Republicii.


Citește și: Alegerile prezidențiale din Franța: Sondaje fluctuante, candidați cu viziuni opuse și dezbateri încinse. Toate scenariile sunt posibile, în primul tur de scrutin | Corespondenţă specială de la Paris 

Sondaje de opinie fluctuante, candidați cu viziuni opuse umăr la umăr și două dezbateri televizate care au bătut recordurile de audiență, aceasta este atmosfera in Franta, la doar câteva zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale care au loc duminică. Niciodată previziunile n-au fost mai incerte și, în aceste condiții, participarea la vot devine factorul esențial în desemnarea câștigătorului. O slabă participare l-ar avantaja pe François Fillon, pe când o mobilizare importantă i-ar servi lui Le Pen și Mélenchon, potrivit estimărilor agențiilor de evaluare a sondajelor.

Cele mai recente sondaje sugerau că Francois Macron este pe locul întâi în preferințele alegătorilor, urmat de Marine Le Pen, Francois Fillon și Jean-Luc Mélenchon, însă procentele variază între 23-24 și 18-19. Un sfert dintre votanți, însă, sunt încă nehotărâți.

„Cursa este atât de apropiată încât persoanele care fac sondaje de opinie cred că nu vor putea anunța doar numele a doi dintre cei patru favoriți, la ora 20.00, după închiderea urnelor. Est posibil ca ei să nu aibă timp să analizeze rezultatele exit-pollurilor, dat fiind că este vorba despre o competiție atât de strânsă”, notează EuObserver.

„E greu de spus în ce măsură atentatul se va reflecta asupra rezultatelor votului de duminică, însă este posibil ca Emmanel Macron și  Jean-Luc Mélenchon să realizeze că puțini alegători îi văd ca pe având influență în politica externă și de securitate”, susține jurnalista BBC Katya Adler.



Analiștii politici avertizau de acum o lună cu privire la riscul terorist de a schimba rezultatul alegerilor

Și publicația The Guardian subliniază că atacul armat de joi seara va afecta primul tur de scrutin al alegerilor de duminică. „În timp ce lupta feroce dintre candidații la alegerile prezidențiale se apropie de final, atacul de joi va avea repercusiuni care vor resimți dincolo de capitala franceză, alertată de pericolul terorist. Terorismul și securitatea sunt priorități de top pentru alegători, deși rata de șomaj este o temă apăsătoare. Analiștii avertizeză de multă vreme că vărsarea de sânge ar putea influența rezultatul alegerilor. Astfel, orice atac oferă <<armament politic>> candidaților de dreapta, precum Francois Fillon și Marine Le Pen, percepuți drept militanți pentru securitate și combaterea criminalității”, explică Kim Willsher, corespondentul The Guardian la Paris.

Lidera Frontului Național a promis că, în cazul în care va deveni președinte, va închide granțele țării și va deporta toți străinii care sunt suspectați de legături cu organizațiile extremiste, chiar dacă cei mai mulți dintre autorii atacurilor din ultima vreme sunt cetățeni francezi.

Luna trecută, șeful fundației de cercetare politică Cevipof, Pascal Perrineau, avertiza că există riscul ca un atac terorist să provoace o turnură în alegerile prezidențiale.

„Alegerile prezidențiale din acest an nu seamănă cu cele anterioare. Niciodată nu s-a întâmplat ca oamenii să iasă la urne în timp ce țara este sub stare de urgență, ceea ce înseamnă că procesul democratic este supus unor constrângeri. Un atac ar putea afecta campania prezidențială sau ar putea avea un impact asupra rezultatelor, chiar și în al doilea tur. Așa ceva nu s-a întâmplat până acum”, a spus Pascal Perrineau.

Le Pen a denunțat o lipsă a discursului anti-jihadism, în campania electorală

Chiar înainte să fie difuzată știrea privind atacul de pe Champs-Elysees, candidata extremei dreapta, Marine Le Pen, critica, la ultima dezbatere televizată, lipsa discursului contracandidaților pe tema securității țării și terorismului.

„E un subiect major pe care nimeni nu l-a menționat. Trebuie să preluăm controlul asupra frontierelor noastre, să știm cine intră în țară. Trebuie să reorganizăm serviciile de informații, să consolidăm poliția și jandarmeria și să atacăm răul chiar la rădăcină - acestea fiind  comunitarismul și fundamentalismul islamic”, a susținut Marine Le Pen.

Ea a continuat precizând că imigranții care sunt ținuți sub observație pentru legături cu terorismul, fiind considerați o potențială amenințare la adresa securității naționale, ar trebui expulzați.

„Explicați-mi de ce trebuie să ne asumăm riscul de a-i ține pe teritoriul țării noastre”, a mai spus ea.

Evenimente și atacuri care au influențat campaniile prezidențiale, de-a lungul timpului, în Franța

Campaniile prezidențiale din Franța au fost marcate, periodic, de evenimente tragice, care uneori au dat naștere unor polemici legate de felul în care emoția colectivă a acționat în favoarea unui candidat, scrie Le Figaro, vineri, în ediția online.

Cel mai recent eveniment a avut loc joi seara, pe bulevardul Champs-Elysees, la două zile după ce polițiștii francezi au dejucat un atentat terorist la Marseille.

3 octombrie 1980: Explozie cu bombă pe strada Copernic

Patru persoane au murit și alte 46 au fost rănite, într-o seară de vineri, 3 octombrie 1980, după ce un dispozitiv exploziv, amplasat pe o motocicletă, a explodat în fața sinagogii care aparține Uniunii liberale a evreilor din Franța.

Atacul a avut loc la șase luni după ce Francois Mitterrand fusese ales președinte. Prima pistă a condus, la acea vreme, spre extrema dreaptă. Astfel, sfera politică a fost, foarte curând mobilizată. La 7 octombrie, Adunarea Națională a votat, în unanimitate, suspendarea sesiunii, ceea ce le-a permis deputaților să se alăture unei manifestații de amploare, la care participa și președintele Mitterrand.

„Sunt prietenul comunității evreiești. Este normal să fiu prezent aici, alături de ei”, a spus șeful statului de la acel moment.

Pe de altă parte, premierul Raymond Barre a comis o gafă, în seara atacului, afirmând că „i-a vizat pe israeliții care mergeau la sinagogă, dar și pe francezii nevinovați care treceau pe acea stradă”.

5 mai 1988: Asaltul de la peștera de pe insula Ouvéa 

Cu două zile înainte de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 1988, membri ai mișcării independente Kanak au luat cu asalt jandarmeria din Fayaoué, de pe insula Ouvéa, cauzând moartea a patru persoane. Alte 16 au fost răpite și duse într-o peșteră. 

În acest context, candidații Jacques Chirac și Francois Mitterrand au purtat discuții aprinse, despre cum să gestioneze managementul de criză. Cel care a preluat controlul asupra situației a fost Matignon, care a trimis trupe de elită la peșteră.

Jacques Chirac, sfătuit de un ministru, s-a pronunțat în favoarea unei intervenții agresive. La rândul său, Mitterrand, care inițial a pledat penru negocieri, a autorizat atacul, lăsându-l pe Matignon să își asume răspunderea pentru el. Rezultaul intervenției este unul sângeros: 19 membri ai mișcării independente și doi soldați sunt uciși. Armata este acuzată de mișcarea Kanak că ar fi responsabiă de „execuții”. Trei zile mai târziu, Francois Mitterrand este reales președinte. Le Figaro comentează că, până în prezent, este neclară implicarea lui Matignon în operațiune.

27 martie 2002: Atacul armat de la Nanterre

Opt persoane au murit și 19 au fost rănite, în 27 martie 2002, după ce un bărbat a deschis focul la Nanterre, la finalul unei ședințe a consiliului local. Atacatorul, Richard Durn, a fost arestat, dar a doua zi a reușit să se sinucidă. 

Astfel, campania este perturbată de tragedie. Pe 2 aprilie, cu 20 de zile înainte de primul tur al campaniei prezidențiale, candidații Jacques Chirac și Lionel Jospin participă la o ceremonie de comemorare a victimelor.

„Instabilitatea se reflectă de la situații obișnuite și până la tragedii precum cea pe care am experimentat-o la Nantrre. Aceasta este o mare grijă a cetățenilor noștri”, a declarat președintele la acel moment.

În replică, opoziția l-a acuzat că folosește drama în favoarea sa: „Povestea este tragică, îngrozitoare. Unii oameni vor să mute discuția de la această tragedie la lipsa de securitate a țării, în general? Rușine celor care fac din asta temă de campanie”.

18 aprilie 2002: Atacul asupra lui Paul Voise

Trei săptămâni mai târziu, un pensionar de 72 de ani, Paul Voise, este atacat în locuința sa din Orleans, iar casa sa este incendiată. Atacul vine cu două zile înante de primul tur al alegerilor prezidențiale. Subiectul capătă o atenție deosebită în presă, pensionarul fiind descris drept „un om mult prea amabil pentru a fi atacat de oamenii din cartier”. Astfel, în 21 aprilie, Lionel Josin, iese din cursa pentru șefia Franței, din cauza politicii slabe pe tema securității țării, lăsându-i în turul doi pe Jean-Marie Le Pen și pe Jacques Chirac.

27 martie 2007: Revolta din Gara de Nord

Gara de Nord din Paris a devenit locul unei ciocniri violente între tineri și forțele de ordine, în 27 martie 2007, în timpul unui control al biletelor.
Astfel, Segolene Royal se referă  la incident ca la o slăbire a încrederii, cauzată de ciocnirea într-un serviciu public major, poliția și cetățenii.

La rândul său, Francois Bayrou a vorbit despre „un climat de constantă confruntare între poliție și cetățeni”, ca atac la adresa lui Nicolas Sarkozy.

Cu trei săptămâni înainte de primul tur de scrutin, Sarkozy a afirmat: „Să fie clar: autoritatea și respectul sunt de partea noastră, în timp ce susținerea delicvenței este împotriva noastră”.

 Mohamed Merah, coșmarul din luna martie 2012

Franța s-a confruntat cu o altă față a violenței, în urmă cu cinci ani, când Mohamed Merah a folosit un scuter pentru a ataca militari, după care a comis un atac asupra comunității de evrei. Între 11 și 22 martie 2012, autoproclamatul „luptător al-Qaida” a ucis șapte persoane - trei soldați, trei elevi și un profesor-, la Toulouse și Montauban, după care a fost neutralizat.

Din 2015, 238 de pesoane au murit în atacuri revendicate de gruparea Stat Islamic, astfel că islamismul radical reprezintă o temă majoră în discursul politicienilor. După atentatul din 30 noiembrie, soldat cu moartea a 130 de persoane, în Franța a fost instituită starea de urgență.

Comentarii

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design