Parlamentul de la Viena examinează miercuri un controversat proiect de lege care prevede posibilitatea de a decreta 'starea de urgenţă' cu privire la migraţie, limitând astfel drastic dreptul de azil, pe fondul ascensiunii extremei drepte în Austria, informează AFP, citată de Agerpres.
Austria a primit 90.000 de refugiaţi în anul 2015.
Elaborat timp de mai multe luni, în pofida protestelor organizaţiilor neguvernamentale şi a unei părţi a opoziţiei, acest text, unul dintre cele mai restrictive în Europa, va permite, în anumite circumstanţe, blocarea migranţilor la frontiere, chiar fără a le da posibilitatea de a depune o cerere de azil.
'Nu putem găzdui toată mizeria lumii', a explicat noul ministru de interne austriac Wolfgang Sobotka, care a subliniat că guvernul nu face aceasta 'de plăcere, ci pentru că alte ţări nu-şi fac treaba' în materie de control asupra migranţilor.
Situată la intersecţia a două rute principale de migraţie în Europa (ruta balcanică şi ruta central-mediteraneeană), Austria a fost tranzitată de sute de mii de refugiaţi anul trecut. Ea a găzduit anul trecut circa 90.000 dintre aceştia, adică mai mult de 1% din populaţie, ceea ce o plasează pe locul 2 în UE, după Suedia, din acest punct de vedere.
Pentru 2016, Viena a stabilit un plafon de 37.500 de solicitanţi de azil suplimentar, asigurând că potenţialul său de integrare a ajuns la saturaţie.
Salutat pentru generozitatea sa la apogeul crizei, în toamnă, guvernul coaliţiei guvernamentale al cancelarului social-democrat Werner Faymann şi al vice-cancelarului conservator Reinhold Mitterlehner şi-a înăsprit ulterior politica, în contextul ascensiunii partidului de extrema-dreaptă Partidul Libertăţii (FPOe).
Provocând un adevărat 'seism' în ţară, candidatul FPOe, Norbert Hofer, a obţinut 35% din sufragii în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică. Candidaţii celor două partide de la putere nu au reuşit să intre în turul doi al prezidenţialelor, în favoarea candidatului Verzilor.
Noua lege prevede limitarea la trei ani pentru acordarea iniţială a dreptului de azil. De asemenea, aceasta restrânge reîntregirea familiei beneficiarilor de protecţie subsidiară, în special afgani.
Dar aspectul cel mai important este acela că textul introduce posibilitatea proclamării 'stării de urgenţă' cu privire la migraţie în cazul în care instituţiile statului sunt considerate 'depăşite'. O astfel de dispoziţie, care în UE nu-şi găseşte echivalentul decât în Ungaria, a fost combătută puternic de către Biserică, apărătorii pentru drepturile omului şi liberali.
