Guvernul Greciei este pregătit să naţionalizeze băncile ţării şi ar putea crea o nouă monedă pentru a efectua plăţi, dacă statele din zona euro nu vor permite Atenei să renunţe la măsurile de austeritate.
Partidul aflat la guvernare în Grecia ar putea decide să nu plătească viitoarea tranşă scadentă către FMI, pentru a putea achita salariile şi pensiile, arată Agerpres. „Suntem un Guvern de stânga. Dacă va trebui să alegem între a nu ne achita datoriile către FMI sau a nu ne achita obligaţiile către poporul nostru, va fi o decizie uşoară. Vom alege să nu plătim tranşa către FMI, ceea ce va declanşa turbulenţe pe pieţe“, a afirmat o sursă citată de Reuters. Aceasta a adăugat că oficialii eleni lucrează la un plan de urgenţă în cazul în care eşuează negocierile cu creditorii internaţionali (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană).
Nu au bani, dar au „atitudine“
„Vom închide băncile şi le vom naţionaliza şi vom emite obligaţiuni dacă va trebui. Ceea ce nu vom face este să devenim un protectorat UE“, susţine sursa. Germania, cel mai mare creditor al Greciei, a avertizat luni că zona euro nu va acorda Atenei noi fonduri până când nu va prezenta o listă detaliată a reformelor, iar unele dintre acestea nu vor fi legiferate.
Guvernul elen a trimis săptămâna trecută o listă cu propuneri de reformă, în speranţa că va putea debloca astfel noi fonduri din partea creditorilor. La finele lunii trecute, miniştrii de Finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să demareze o serie de reforme.
Conform listei de propuneri, veniturile statului vor fi majorate cu trei miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) prin combaterea evaziunii fiscale, privatizări şi taxe mai ridicate la alcool şi ţigări. Lista urmează să fie analizată de reprezentanţii UE, BCE şi FMI.
Aprobarea creditorilor internaţionali este necesară înainte ca Atena să poată beneficia de fondurile care îi vor permite să evite falimentul. Grecia are nevoie urgentă de noi fonduri pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată şi ieşirea forţată din zona euro. Potrivit unor surse guvernamentale, Grecia riscă să rămână fără lichidităţi până la data de 20 aprilie dacă nu primeşte noi fonduri din partea creditorilor. În ultima vreme, Grecia s-a bazat pe tranzacţiile de tip repo, în cadrul cărora a împrumutat bani pe termen scurt de la entităţile de stat, dar, potrivit surselor, aceste operaţiuni mai sunt posibile doar câteva săptâmâni.
Capacitatea de finanţare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe pieţele de termen lung şi mediu, iar autorităţile de la Atena trebuie să ramburseze în luna martie şase miliarde de euro către creditorii internaţionali. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulţi analişti şi care nu poate fi rambursat în totalitate.
Bancă de rebuturi
Guvernul Greciei a propus înfiinţarea unei bănci de rebuturi (bad bank) pentru a face faţă majorării nivelului creditelor neperformante şi a anunţat că va obţine din privatizări o sumă mai mică decât estimase anterior – aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Măsurile sunt incluse într-o listă cu propuneri de reformă trimisă vineri către zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, în speranţa că vor putea fi deblocate noi fonduri din partea creditorilor (UE, BCE şi FMI).
De asemenea, Grecia s-a angajat să reducă vârsta la care se poate realiza pensionarea anticipată, care afectează sistemul de pensii al ţării, dar a evitat orice majorare de taxe în sectorul turismului, motorul de creştere a economiei.
Pentru acest an, oficialităţile de la Atena se aşteaptă la venituri din privatizare de 1,5 miliarde de euro (1,63 miliarde de dolari), cu aproximativ 30% mai puţin decât obiectivul de 2,2 miliarde de euro inclus în pachetul de asistenţă.
Potrivit unui acord convenit în data de 20 februarie de miniştrii de Finanţe din zona euro, Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) trebuia să returneze fondurile pe care nu le-a utilizat pentru recapitalizarea băncilor greceşti. HFSF a împrumutat 49,7 miliarde de euro pentru a consolida băncile elene şi a utilizat doar 40 de miliarde de euro. În loc să returneze 9,7 miliarde de euro, HFSF a rambursat către Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) suma de 10,9 miliarde de euro, diferenţa rezultând din valoarea exactă a obligaţiunilor EFSF aflate în portofoliul său. De aceea, Guvernul grec de la Atena crede că există motive realiste pentru a cere returnarea unei sume suplimentare de 1,2 miliarde de euro.
Noua bancă de rebuturi ar urma să fie înfiinţată cu cei 10,9 de miliarde de euro returnaţi luna trecută de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei.
„Nu vedem niciun motiv pentru eliberarea acestor fonduri“, a declarat recent purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, Martin Jaeger, adăugând că finanţarea Fondului European de Stabilitate Financiară a fost pusă la dispoziţia Greciei anul trecut ca o măsură de siguranţă în timpul testelor de stres derulate în rândul băncilor, dar până la urmă nu a fost nevoie de ea. Martin Jaeger a adăugat că miniştrii de Finanţe din zona euro au decis luna trecută să extindă programul de asistenţă convenit cu Grecia şi, de asemenea, să transfere către EFSF fondurile neutilizate pentru a fi disponibile în viitor în cazul în care băncile greceşti vor avea nevoie de recapitalizare.
Pleacă mai puţini bani din bănci
Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au atenuat la trei miliarde de euro (3,2 miliarde de dolari), în martie, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Retragerile nete în perioada decembrie 2014-martie 2015 s-au ridicat la aproximativ 28 miliarde de euro, reducând valoarea totală a depozitelor la aproximativ 137 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din ultimii peste zece ani. Miercuri, BCE va analiza finanţarea de urgenţă (ELA) acordată creditorilor eleni, susţin sursele. Consiliul guvernatorilor BCE a aprobat săptămâna trecută majorarea plafonului liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu peste un miliard de euro. Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de peste 71 miliarde de euro.
BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
Decizia BCE, împreună cu ieşirile masive din depozite, a forţat creditorii eleni să-şi majoreze dependenţa de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei, în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
Nu vin banii pentru salvare
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, afirmat că reglementările nu permit BCE să achiziţioneze bonduri elene, în cadrul noului program de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 miliarde de euro, menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste.
„Măsurile de relaxare a politicii monetare nu permit cumpărarea de bonduri elene din două motive. Primul este că nu putem achiziţiona obligaţiuni din state aflate sub programe de asistenţă financiară, iar revizuirea acestor programe nu a fost finalizată. După cum ştiţi, în Grecia revizuirea a fost suspendată. Alt motiv este ratingul de credit prea scăzut atribuit acestor bonduri“, a afirmat şeful BCE răspunzând întrebărilor care i-au fost adresate în Parlamentul Italiei.
La începutul acestui an BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE. Miercuri, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că BCE a cerut creditorilor din Grecia să nu-şi majoreze deţinerile de obligaţiuni guvernamentale elene, inclusiv certificate de trezorerie.
Din cauza declinului veniturilor, Atena are probleme cu lichidităţile, iar una dintre opţiuni ar fi majorarea plafonului de 15 miliarde de euro pentru obligaţiunile pe termen scurt. Deja Atena a ajuns la acest plafon, iar BCE are drept de veto în privinţa majorării lui.
„În calitate de supervizori, BCE şi Banca Centrală a Greciei (BoG) au dat instrucţiuni creditorilor să nu-şi majoreze expunerea la obligaţiunile guvernamentale elene, din motive de prudenţă. Această acţiune este în linie cu deciziile de politică monetară adoptate deja de BCE“, susţin sursele citate.
Emiterea certificatelor de trezorerie este în prezent singura sursă de împrumuturi a Guvernului condus de Alexis Tsipras. Problema este una sensibilă deoarece băncile elene au folosit obligaţiuni pe termen scurt pentru a accesa finanţare de la Banca Centrală a Greciei şi apoi au investit tot în astfel de bonduri, ajutând statul să-şi acopere necesităţile de finanţare pe termen scurt.
„BCE şi BoG au anunţat deja că alte certificate de trezorerie nu vor mai fi acceptate ca şi garanţii“, au declarat sursele. Luna viitoare, Grecia trebuie să rostogolească certificate de trezorerie în valoare de 2,4 miliarde de euro.
