Acţiunile băncilor elene se tranzacţionau în scădere marţi, după ce discuţiile de luni din Eurogrup au fost întrerupte brusc, Grecia respingând cererile partenerilor săi din zona euro, transmite site-ul ekathimerini.com. Băncile elene îşi asigură necesităţile de finanţare prin intermediul liniei de finanţare de urgenţă a Băncii Centrale din Grecia (ELA), garantată de BCE.
Fondurile vor fi acordate atât timp cât există şansa încheierii unui acord între Grecia şi creditorii internaţionali, au apreciat economiştii Antonio Garcia Pascual şi Thomas Harjes de la Barclays Plc. Dacă BCE va închide linia de finanţare de urgenţă, situaţia se va înrăutăţi şi, probabil, va trebui impus un control al capitalului pentru a se evita ieşiri masive de fonduri din Grecia.
În acest caz, băncile elene vor introduce probabil un plafon la retragerile de numerar, avertizează analiştii. În total, de la debutul crizei datoriilor suverane, în 2010, şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.
Socialiștii greci se țin tare
Reuniunea Eurogrupului consacrată Greciei a luat sfârşit prematur luni, după refuzul Greciei de a accepta exigenţa partenerilor săi de a prelungi cu şase luni programul său actual de redresare.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat luni, după încheierea reuniunii, că miniştrii de Finanţe sunt gata să desfăşoare noi convorbiri cu Grecia dacă şi când aceasta va fi dispusă să solicite o extindere a actualului pachet de asistenţă.
Ministrul de Finanţe maltez a spus după încheierea reuniunii că dacă Grecia nu va solicita prelungirea pachetului de asistenţă va fi „dezastru“.
„Ar fi un dezastru. Grecia trebuie să se adapteze, să înţeleagă gravitatea situaţiei. Totul depinde de înţelegerea de către Grecia a gravităţii situaţiei pentru că nu mai este timp“, a spus Edward Scicluna. Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
Ratinguri în picaj
Moody’s Investors Service a revizuit în scădere cu o treaptă ratingurile pe termen lung pentru a cinci bănci din Grecia, toate calificativele fiind plasate sub revizuire, cu implicaţii negative, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Ratingurile pentru depozitele şi datoriile Piraeus Bank, National Bank of Greece şi Alpha Bank au fost retrogradate la „Caa2“ de la „Caa1“, în timp ce calificativele Eurobank Ergasias şi Attica Bank au coborât la „Caa3“ de la „Caa2“. Anunţul vine în urma deciziei din 6 februarie a Moody’s de a plasa sub revizuire, cu implicaţii negative, ratingul suveran al Greciei, „Caa1“.
Revizuirea în scădere a ratingurilor pe termen lung ale celor cinci bănci din Grecia este determinată de probabilitatea redusă a unui sprijin sistemic din cauza incertitudinilor ridicate privind capacitatea Guvernului de la Atena de a ajunge la un acord cu UE, BCE şi FMI pentru îndeplinirea necesităţilor de lichiditate şi de finanţare ale ţării, precum şi posibila reducere a capacităţii Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) de a sprijini băncile în caz de nevoie, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
HFSF, principalul acţionar al băncilor elene, controlează 66,9% din Piraeus Bank, 66,4% din Alpha, 57,2% din National Bank of Greece şi 35,4% din Eurobank.
Pe perioada plasării ratingurilor sub revizuire, cu implicaţii negative, Moody’s va analiza presiunile asupra finanţării şi lichidităţilor cu care se confruntă băncile, impactul mediului operaţional dificil asupra calităţii activelor şi solvabilităţii instituţiilor financiare şi expunerea lor directă la titlurile de trezorerie şi obligaţiunile guvernamentale elene.
Contra timp
Actualul program de asistenţă financiară de care beneficiază Grecia expiră la sfârşitul lunii februarie şi există incertitudini ridicate privind capacitatea noului Guvern de la Atena de a ajunge la un acord cu UE, BCE şi FMI pentru extinderea programului, estimează agenţia de evaluare financiară. Dacă negocierile nu se deblochează, există riscuri la adresa necesităţilor de finanţare şi de lichiditate ale statului elen, ceea ce limitează capacitatea sa de a sprijini băncile în caz de nevoie, avertizează Moody’s.
Mai mult, agenţia consideră că există riscul ca rezervele HFSF, de aproximativ 11,5 miliarde de euro, să fie utilizate pentru finanţarea necesităţilor Guvernului sau să fie returnate ESFS (Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară), astfel reducându-se capacitatea Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei de a sprijini băncile în caz de nevoie.
Un alt motiv al retrogradării băncilor elene este, în opinia Moody’s, decizia din 4 februarie a Băncii Centrale Europene de a nu mai accepta obligaţiuni guvernamentale elene drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale. Obligaţiunile elene au în prezent un rating de tip „junk“ (nerecomandat pentru investiţii), iar potrivit normelor BCE nu pot fi acceptate drept garanţii pentru credite. Până acum, BCE a făcut o excepţie de la aceste norme în ideea de a da o mână de ajutor băncilor greceşti.
Fug banii din bănci
În total, de la debutul crizei datoriilor suverane, în 2010, şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat, luni, că sumele deţinute de persoanele fizice şi juridice în băncile din Grecia au scăzut la 147 miliarde de euro (166 miliarde de dolari), cel mai redus nivel din iunie 2012.
Conform datelor Băncii Centrale a Greciei, finanţarea acordată creditorilor eleni de BCE a crescut la 56 miliarde de euro la 31 decembrie 2014, de la aproximativ 45 miliarde de euro la 30 noiembrie 2014. Moody’s estimează o creştere a finanţării acordate de BCE până la aproximativ 75 de miliarde euro în ianuarie 2015.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
Noul Guvern de la Atena şi-a anunţat intenţia de a încerca să restructureze datoria publică, de 315 miliarde euro în prezent (175% din PIB), după ce, în ultimii patru ani, Grecia a beneficiat de credite în valoare de 240 de miliarde euro de la creditorii internaţionali.
Executivul condus de Alexis Tsipras vrea să propună schimbarea obligaţiunilor deţinute de Banca Centrală Europeană şi guvernele naţionale fie pentru obligaţiuni al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică, fie cu obligaţiuni numite „perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.
