Uniunea Europeană ar fi decis să ridice temporar sancțiunile împotriva Belarusului, pentru că alegerile prezidenţiale de duminică s-au desfăşurat în mare parte în mod democratic, relatează agenţia DPA, citând oficiali europeni, conform Mediafax.
Alegerile au avut loc “în modul cel mai transparent şi calm posibil”, a spus secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Harlem Desir, la întâlnirea de luni cu miniştrii de Externe de la Luxemburg.
“Pentru următoarele patru luni, există o decizie de suspendare a sancţiunilor”, a adăugat Desir, precizând că această decizie le permite miniştrilor “în orice moment”, dacă observă că se face “un pas înapoi”, să restabilească sancţiunile.
Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a spus că sancţiunile vor fi ridicate începând cu luna ianuarie. Cu toate acestea, el a criticat modul de desfăşurare al alegerilor pentru că acestea nu au corespuns cu “standardele internaţionale” pe care le-au stabilit liderii europeni.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a susţinut această critică. “Unele probleme importante, în special în timpul numărării şi listării voturilor, au subminat integritatea alegerilor”, a transmis OSCE. “Procesul de numărare a fost evaluat negativ în 30 la sută dintre centrele de votare examinate, indicând probleme importante”, a precizat OSCE.
Preşedintele Belarusului, Aleksander Lukaşenko, care a condus ţara din anul 1994, a fost reales în weekend pentru un al cincilea mandat. Mulţi cetăţeni ai Belarusului au văzut problemele economice ale ţării şi revolta pro-rusă din Ucraina drept un motiv suficient pentru a-l realege să menţină stabilitatea, au spus analişti înaintea votului.
Citește și: Lukașenko, al cincilea mandat la președinția Belarusului
Lukaşenko, care a exploatat tensiunile dintre Moscova şi Occident, şi-a îmbunătăţit recent imaginea în faţa UE, criticând anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia şi găzduind negocieri de pace la Minsk, pe tema conflictului din estul Ucrainei, la care au participat preşedintele francez, Francois Hollande, cancelarul german, Angela Merkel, şi Vladimir Putin.
“Am făcut tot ce a vrut Occidentul înaintea alegerilor. Dacă există dorinţa în Occident de a ne îmbunătăţi relaţiile, nimeni şi nimic nu poate împiedica acest lucru”, a declarat Lukaşenko în timp ce vota. “Mingea este acum în terenul Occidentului”, a adăugat el.
În alegerile din 2010 au izbucnit proteste după ce Lukaşenko şi-a asigurat aproximativ 80 la sută din voturi şi sute de susţinători ai opoziţiei au fost arestaţi. Realegerea lui Lukaşenko în urmă cu cinci ani a dus la proteste ample şi la arestarea liderilor opoziţiei, dar sprijinul pentru regimul său de 20 de ani a crescut de când acesta pozează în garant al stabilităţii în faţa crizei economice şi a conflictului separatist prorus din Ucraina. El a fost criticat mult timp de Occident pentru situaţia drepturilor omului şi reprimarea disidenţei politice, fiind denumit cândva de Washington “ultimul dictator al Europei”. UE şi SUA au răspuns la aceste acţiuni cu restricţii de călătorie şi îngheţarea conturilor bancare.
Duminică, Lukaşenko a salutat informaţile potrivit cărora Bruxelles-ul ia în considerare o relaxare privind sancţiunile. “Au înţeles că sancţiunile pot fi doar dăunătoare. Au văzut că Belarus este o ţară normală”, a spus el.
Potrivit agenţiei Reuters, unele dintre cele 25 de companii belaruse sancţionate vor fi acum eligibile să primească finanţare de la Banca Europeană de Investiţii. Punând capăt altor restricţii care blochează accesul Belarusului la piaţa de capital europeană, asigurarea creditelor de export sau asistenţa tehnică, UE semnalează că Rusia nu mai reprezintă singura sursă de finanţare a Belarusului.
Ridicarea sancţiunilor ar putea marca o nouă fază în diplomaţia UE, care implică mai puţin promovarea valorilor sale şi mai mult găsirea de parteneri, în urma eşecului Politicii Europene de Vecinătate, lansate în anul 2003. Această politică nu a stabilizat şi nu a democratizat împrejurimile UE, mai informează sursa citată.
