Occidentul arată în ultimul timp interes pentru un dialog cu Kremlinul, după o lungă perioadă de tăcere virtuală. Semnalul cel mai evident este reactivarea Consiliului NATO-Rusia, în mare parte la cererea ministrului german de Externe.
Liderul rus, Vladimir Putin, îşi poate freca mâinile de bucurie – politica sa de distrugere a Uniunii Europene din interior prin folosirea „cailor troieni“ fideli Moscovei îşi arată deja roadele. Cei 28 sunt dezbinaţi în ce priveşte prelungirea sau nu a sancţiunilor contra Rusiei şi Berlinul, sub pretextul acestei dezbinări îşi ajustează politica faţă de regimul Putin şi mesajele politicienilor anunţă o apropiere „pas cu pas“ de Rusia. SUA se opun, dar mulţi în UE ar putea susţine noua abordare, promisiunile de afaceri şi de investiţii ale Rusiei fiind mult prea atrăgătoare.
În apropierea deciziei europenilor privind sancţiunile contra Rusiei, ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, a declarat că „Izolarea nu este utilă“ şi a precizat că „Rusia a demonstrat recent că poate fi un partener fiabil“, menţionând acordul nuclear cu Iranul. La summitul G7 din Japonia, liderii au susţinut abordarea lor intransigentă faţă de Moscova, în special cancelarul Angela Merkel.
Potrivit Spiegel, ceea ce nu a spus Merkel, este că în culise, guvernul său a dezvoltat de multă vreme planuri concrete pentru o destindere etapă cu etapă a sancţiunilor contra Rusiei şi că procesul ar putea începe în acest an. Până în prezent, mesajul era că restricţiile comerciale şi cele privind călătoriile în Europa nu vor fi ridicate decât după aplicarea tuturor dispoziţiilor prevăzute în acordurile de la Minsk. Totul s-a schimbat şi Berlinul este dispus pentru concesii.
O politică de culise
Cancelaria este în favoarea acestei noi abordări. Până în prezent, social-democraţii, SPD, partid de coaliţie condus de Sigmar Gabriel, erau cei care cereau o apropiere de Rusia. Ministrul de Externe, Frank-Walter Steinmaier, şi el membru principal al SPD, a declarat că sancţiunile pot fi eliminate când se vor înregistra progrese în punerea în practică a acordurilor de la Minsk. Se ştie că Merkel a susţinut mereu o linie dură însă acum, arată Spiegel, şi-a schimbat poziţia.
Planul prevede ridicarea sancţiunilor iniţiale în schimbul cooperării Moscovei în alegerile locale prevăzute în estul Ucrainei. Berlinul nu încearcă să ridice sancţiunile din domeniul financiar, care sunt dureroase pentru preşedintele Putin şi nici nu va revizui sancţiunile impuse după anexarea Crimeii de către Moscova.
Dar ar putea avea în vedere eliminarea restricţiilor de călătorie impuse unor indivizi cum ar fi unii parlamentari. Argumentul Berlinului este că într-o Europă în care adepţii sancţiunilor şi cei care se opun sunt divizaţi, este necesară găsirea unui mijloc de menţinere a UE pe o linie comună. Linia germană este că Putin nu trebuie să dea impresia că poate diviza UE. Gernot Erler, PSD, coordonator special al guvernului german pentru politica cu Rusia, a precizat că „cea mai înaltă prioritate este cea de prezervare a consensului în UE“.
Imposibila unanimitate
La Bruxelles, Consiliul European, puternicul organism reprezentant al liderilor celor 28 de state membre ale UE, şi Comisia Europeană, executivul UE, rămân ferme oficial – sancţiunile pot fi ridicate doar după aplicarea acordurilor de la Minsk. Asta a fost abordarea anul trecut când sancţiunile au fost adoptate în unanimitate şi apoi prelungite şase luni în decembrie.
Dar din ce în ce mai multe state membre ale UE au început să pună în discuţie regimul strict al sancţiunilor şi semnele arată că vor fi probleme privind obţinerea unanimităţii celor 28 de membri UE pentru aprobarea prelungirii acestor sancţiuni la finele lunii iunie. Membrii unor guverne au anunţat clar că nu sunt interesate în extinderea sancţiunilor în forma actuală, riguroasă.
