Comunitatea internaţională acuză Coreea de Nord că a folosit punerea pe orbită a unui satelit pentru a testa o rachetă cu rază lungă de acţiune, încă o violare a tuturor rezoluţiilor ONU.
Exact o lună după cel de al patrulea test nuclear, Coreea de Nord a sfidat din nou comunitatea internaţională trimiţând o rachetă în spaţiu. Unanim acuzat că a testat o rachetă cu rază lungă de acţiune şi condamnat, acest test, a cărui reuşită trebuie încă atestată, este ocazia pentru regimul comunist al lui Kim Jong-un să afişeze o îngrijorătoare capacitate balistică şi atomică. Dar mai ales, subliniază cum comunitatea internaţională a eşuat să controleze, dacă nu să împiedice acţiunile Phenianului. Administraţia americană a subevaluat rapiditatea cu care Phenian va ajunge la Graal – capacitatea de a atinge teritoriul american cu o rachetă dotată cu arma nucleară.
Era ora 9 duminică dimineaţa în Coreea de Nord când lansatorul s-a ridicat la centrul spaţial Sohae, situat în vestul ţării, la 50 km de China. În minutul următor, a fost reperat de radarele sud-coreene. Racheta a urmat planul de zbor comunicat săptămâna trecută Organizaţiei maritime internaţionale. Comandamentul strategic al SUA a precizat că un obiect „a ajuns în spaţiu”. Iar agenţia de presă nord-coreană KCNA a celebrat un „eveniment istoric în dezvoltarea ştiinţei, tehnologiei, economiei şi capacităţii de apărare a ţării”. Se pare că regimul a încercat să-şi afişeze performanţele înainte de 16 februarie, ziua aniversară a lui Kim Jong-Il, tatăl lui Kim Jong-un şi al programelor balistice şi nucleare. În trecut, Phenianul îşi planifica testele în funcţie de marile date naţionale. Acest test, dacă va fi declarat reuşit, va fi un succes prezentat viitorului congres istoric al Partidului Muncitorilor, care nu s-a mai reunit din 1980. Va fi ocazia, pentru Kim Jong-un să-şi reafirme realizările şi să propună o viziune pentru viitor, arată analiştii.
Consiliul de Securitate s-a reunit de urgenţă condamnând testul mascat al Phenianului, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a considerat tirul „absolut deplorabil” iar Japonia a denunţat testul drept un „act absolut intolerabil” şi o „netă violare” a rezoluţiilor votate de Consiliu de Securitate. La rândul său, preşedintele Coreii de Sud, Park Geun-Hye, a cerut ONU să adopte „măsuri punitive forte”.
Racheta lansată duminică este un Taepodong-2, pe care regimul din Nord îl utilizează şi perfecţionează din 1998. De acum poate parcurge o distanţă de 10.000 km şi reprezintă piesa de rezistenţă a programului său balistic. Potrivit specialistului nipon Hajime Izumi, „Coreea de Nord urmăreşte de multă vreme construirea unui program de rachetă intercontinentală şi inginerii săi nu au încetat să amelioreze rachetele. Au investit multă speranţă în reuşita acestor teste dar ultimul, în 2012, nu a permis funcţionarea satelitului pe orbită. De această dată, dacă va merge, va fi un succes pentru Kim Jong-un şi va permite Coreii de Nord să se alăture clubului naţiunilor capabile să lanseze sateliţi”.
Sistemul Thaad
Responsabilii americani şi sud-coreeni ai Apărării au anunţat deschiderea imediată de negocieri privind desfăşurarea în Coreea de Sud a unui sistem american de apărare anti-rachetă. „Este timpul să avansîm în această problemă” a declarat Thomas vandal, comandantul celei de a 8-a armate americane cu baza în Coreea de Sud. China a precizat că se opune ferm desfăşurării atât de aproape de frontiera sa a acestui sistem numit THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), unul din cele mai avansate din lume. Alături de Rusia, China susţine că ar fi o lovitură dată stabilităţii regiunii, susceptibilă să declanşeze o cursă a înarmărilor.
Specialiştii estimează că rachetele nord-coreene au aplicaţii civile şi militare, în timp ce ONU a interzis Phenianului să dezvolte vreun program nuclear sau balistic. SUA, Tokio şi Seul au avertizat Coreea de Nord că va plăti un preţ greu pentru lansarea rachetei dar potrivit analiştilor, Phenianul a ales cu grijă momentul testului pentru minimalizarea repercusiunilor, o lună după ultimul său test nuclear.
Coreea de Nord este de acum un stat nuclear de facto, o problemă mai mult militară decât politică. Phenianul dispune de toate elementele necesare unei forţe nucleare operaţionale. Nu este prima oară când o ţară care nu-şi poate hrăni populaţiase lansează în aventura nucleară – China, mai demult, Pakistanul mai recent. Dar pentru o mică ţară izolată, amploarea investiţiei nord-coreene este colosală – lansarea unei a doua filiere paralelă de obţinere de material fusibil (cea a uraniului îmbogăţit şi filiera plutoniului), patru teste nucleare, punerea la punct a rachetei cu multi-etaje, construirea unui prototip de submarin lansator de rachete, fabricarea unei arme încercată la al patrulea test.
Un pericol mondial
Coreea de Nord este un real pericol, pentru vecini dar şi pentru lumea întreagă, din cauza creşterii razei de acţiune a rachetelor sale – care vor pune progresiv ţările occidentale la cheremul unui şantaj – şi a exporturilor sale de tehnologii periculoase spre Pakistan, Iran, Siria (probabil că nu se ştie tot despre cooperările sale nucleare) şi punerea în pericol a regimului de non-proliferare.
Sancţiunile sunt indispensabile dar nu sificiente. Cheia se află la Beijing. În pofida unei agasări din ce în ce mai perceptibile, China nu a dorit niciodată să folosească pârghiile de presiune – în special economice – asupra Phenianului. De teama prăbuşirii regimului dar şi din cauza unor solidarităţi reziduale, atât ideologice cât şi militare, între cele două ţări. Însă, prin dialog şi negociere cu Beijingul pot occidentalii să frâneze indirect cursa nucleară a Phenianului.
