În timp ce Seulul şi Tokio depun eforturi diplomatice pe lângă Consiliul de Securitate pentru a înăspri sancţiunile contra Phenianului, liderul nord-coreean sfidează din nou comunitatea internaţională şi cere oamenilor de ştiinţă să lanseze alţi sateliţi, la o săptămână după testul unei rachete cu rază lungă de acţiune condamnat de întreaga lume.
La un banchet organizat pentru a felicita cercetătorii, tehnicienii şi responsabilii programului spaţial nord-coreean pentru testul din 7 februarie, Kim Jong-un a subliniat că acesta a intervenit „într-o perioadă complexă, în care forţe ostile sunt mai decise ca niciodată să sugrume Nordul“. Acest tir a fost considerat un test ascuns cu rachetă balistică, violând multiple rezoluţii ale ONU.
Analiştii consideră unanim Coreea de Nord drept un adevărat pericol. Pentru vecinii săi, dar şi pentru lumea întreagă. Cresc riscurile ca urmare a creşterii razei de acţiune a rachetelor, care vor putea atinge ţările occidentale, expunându-le şantajului, ca urmare a exporturilor de tehnologii periculoase spre Pakistan, Iran, Siria şi punerii în pericol a regimului de neproliferare. Phenianul dispune de toate elementele necesare unei forţe nucleare operaţionale. Coreea de Sud a semnalat de câteva ori pericolul „războiului nuclear în peninsulă“.
Necunoscuta internă
Mulţi analişti şi observatori politici estimează că ambiţiile nucleare ale liderului nord-coreean Kim Jong-un ascund o realitate internă dincolo de sfidarea ostentativă a Occidentului: „Nu se poate exclude o lovitură de stat a armatei“. Cercetătorul Pierre Rigoulot, director la Institutul de Istorie Socială, arată că este imposibil să se ştie cum funcţionează aparatul politic nord-coreean, chiar dacă ar fi mai uşor de obţinut informaţii privind societatea din acest stat comunist. Coreea de Nord este o ţară ce aparţine unei lumi totalitare care s-a distanţat în anii ’70 de comunism şi după venirea la putere a lui Kim Jong-un a existat o dezvoltare extrem de importantă a unei economii la umbra instituţiilor oficiale. Dar populaţia este blocată într-un sistem foarte rigid de caste, în cadrul căruia armata ocupă o poziţie privilegiată. Epurările repetate ordonate de Kim Jong-un au fost interpretate de analişti ca o reacţie la ascensiunea complexului militar, cu puteri din ce în ce mai mari.
Din aceste cauze, de teama unei prăbuşiri a regimului nord-coreean, China refuză să folosească pârghiile de presiune pentru a pune la punct acţiunile liderului de la Phenian şi a-l aduce la masa negocierilor, după ultimele teste care au alarmat lumea. Şi totuşi, toate privirile sunt îndreptate spre Beijing. Pentru că aici se află cheile de calmare a Phenianului. Dar China nu are intenția să abandoneze Coreea de Nord şi pentru moment este gata să accepte umilinţe.
După al patrulea test nuclear nord-coreean, Beijingul a trimis un emisar de rang înalt la Phenian pentru a încerca oprirea lansării rachetei la 7 februarie. Ca răspuns, Kim Jong-un şi-a permis luxul să procedeze la acel test în ajunul Noului An chinezesc. Beijingul a făcut destule pentru restructurarea economiei nord-coreene, dar nu va deschide un focar de tensiuni potenţial destabilizator. Acest statu-quo riscă să fie ameninţat, autorităţile chineze fiind din ce în ce mai mult agasate de comportamentul iraţional şi agresiv al Phenianului.
Beijingul schimbă tactica?
După al treilea test nuclear, politica chineză s-a schimbat, sub preşedinţia lui Xi Jinping. Nu au mai avut loc vizite la nivel de stat, iar China a acceptat sancţiuni contra Phenianului. Este clar o nouă etapă. China ar putea arăta că a încercat să limiteze relaţiile sale cu Nordul, dar nu a fost posibil, deși SUA îi cer să izoleze regimul Kim Jong-un.
Un lucru pe care China nu îl vrea e reprezentat tocmai de aceste teste. Pentru că testele împing Coreea de Sud să ceară ca SUA să ofere mijloace de -apărare. Japonia este şi ea tot mai activă, într-un context -strategic ce se deteriorează continuu.
Chiar dacă nu doreşte o prăbuşire a regimului nord-coreean, China intenţionează să ia măsuri de precauţie faţă de Coreea de Nord, din ce în ce mai ameninţătoare la porţile Beijingului.
