Adeptele salafismului poartă un văl care le acoperă din cap până în picioare, cred în poligamie și trebuie să respecte mii de reguli. Cu toate acestea, numărul tinerelor englezoaice educate care se convertesc la acest curent extremist este mereu în creștere, scrie publicația The Independent.
Salafismul este o ideologie asociată de obicei cu Statul Islamic și care apare destul de des în știri, mai ales ca o etichetă aplicată jihadiștilor care comit atrocități în străinătate. Cu toate acestea, majoritatea britanicilor care au aderat la acest curent sunt total împotriva violenței, iar liderii lor sunt printre cei care condamnă cel mai tare terorismul.
Dar salafismul este clar una dintre cele mai puritane și conservatoare ramuri ale islamismului, remarcă jurnaliștii britanici. Prevede, de exemplu, separarea strictă în funcție de gen, obligă la acoperirea completă, cea în care se pot vedea doar ochii, și are reguli pentru fiecare aspect al vieții de zi cu zi. Există chiar și un protocol pentru mersul la toaletă: se spune o rugăciune specială, se intră în baie cu piciorul stâng și se iese cu dreptul și nu se salută nimeni din încăpere. Iar dacă apare o dilemă modernă, pentru care nu există încă o regulă, aceasta va fi rezolvată de un învățat aflat la mare depărtare – de obicei, în Arabia Saudită.
Femeile sunt obligate să se supună orbește bărbatului, care are dreptul la patru soții. Teoretic, soțul are dreptul să ceară să facă sex oricând dorește și îi poate interzice soției să meargă la serviciu în afara locuinței.
De ce are salafismul priză la tinerele englezoaice
În ciuda multiplelor restricții și obligații impuse de salafism, tot mai multe tinere din Marea Britanie aderă la acest curent. Cercetătoarea Anabel Inge a încercat să afle de ce fac fetele această alegere și a petrecut doi ani și jumătate participând la cât mai multe dintre activitățile femeilor dintr-o astfel de comunitate, din Londra.
Multe dintre aceste femei provin din familii cu un trecut musulman, dar sunt numeroase cazurile în care ele se convertesc din alte religii. Și toate par suficient de inteligente și educate pentru a putea face o alegere rațională, spune cercetătoarea. Majoritatea sunt eleve, studente sau absolvente de diverse forme de studii
Cercetătoarea Anabel Inge, care nu este musulmană, a petrecut foarte mult timp în cercurile în care aceste femei studiau religia, la Moscheea Salafi din Brixton. După un timp, cercetătoarea a reușit să câștige încrederea unora dintre femei.
Prima care i-a răspuns la întrebări a fost Wafa, o profesoară provenită dintr-o familie nigeriană. Aceasta i-a povestit cercetătoarei că a fost crescută creștină, dar ei nu i-a plăcut niciodată Sfânta Treime, așa că la 14 ani s-a convertit la islam. Avea o mulțime de colegi musulmani care-i ofereau sfaturi: de la moscheea la care ar trebui să meargă, până la înțelepții în care ar trebui să creadă. Și ales moscheea salafi din Brixton pentru că aici erau mai mulți oameni de culoare convertiți. Aici, a fost învățată că salafismul este o formă pură a islamismului care se trage dintre din Profețiile lui Mohamed și că dacă urmează pur și simplu regulile va primi binecuvântarea Domnului și probabil un loc în Paradis.
Practic, femeia a fost atrasă de simplitatea și autenticitatea acestei religii și de faptul că nu este nevoie să se gândească la nimic pentru că regulile sunt clare și nu trebuie decât să le urmeze. Aceasta este, de fapt, atracția: o siguranță completă și totală.
Și studenta Maryam are aceeași convingere: salafismul îți dă un scop clar în viață și te învață tot ce trebuie să faci pentru fi un bun practicant. ”E simplu ca abecedarul”, spune ea.
Cam aceasta a fost ideea principală desprinsă și din discuțiile pe care cercetătoarea le-a avut și cu alte tinere convertite, cum ar fi o fostă călugăriță catolică sau o fostă martoră a lui Iehova. Nici una dintre ele nu s-a convertit la islam presată de familie. Ba chiar părinții unora au fost înfuriați de noul stil de viață ales de fiicele lor și au încercat să le oprească.
Sacrificiile făcute de femeile convertite la islam
Pentru cele mai multe dintre aceste femei, convertirea la salafism a însemnat ruperea de familie și prieteni, dar și o serie de conflicte interioare. De exemplu, cum ai putea urma cursurile unei universități, dacă religia îți interzice împrumuturile? Sau cum să-ți iei un loc de muncă, dacă nu ai voie să-ți scoți vălul de pe față și nici să vorbești cu bărbați care nu îți sunt rude? Și cum îți poți găsi un soț potrivit, dacă nu ai voie să fii în preajma bărbaților fără însoțitoare? Dar pentru a nu renunța complet la studii sau serviciu, aceste femei aleg școli sau locuri de muncă unde implicarea bărbaților este cât mai mică.
Deși multe dintre ele cred cu tărie în salafism și au un cod moral personal, în practică sunt ceva mai flexibile. La cursurile din moschei li se spune, de exemplu, să-i urască pe necredincioși și să se disocieze de aceștia, pentru că vor fi corupte pe căile păcatului, însă multe dintre ele au încă familii sau prieteni care nu sunt musulmani.
În Marea Britanie, termenul de salafist a fost folosit de predicatorii musulmani care lăudau teroriștii. Dar adepții acestui curent se consideră non-violenți și se simt nedreptățiți. Salafiștii britanici cred că musulmanii sunt într-o gravă criză morală pentru că au abandonat principiile de bază ale islamismului.
