19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialChina, noua superputere spaţială

China, noua superputere spaţială

Beijingul a lansat un satelit pentru cercetări cuantice și pregătește pentru acest an o rachetă de concepţie nouă, încă o staţie orbitală, un telescop cu raze X și o misiune spaţială cu echipaj.

Ani de zile, programul spaţial chinez a fost învăluit în secret. În prezent, Complexul Wenchang este conceput cu mari zone de vizualizare și, în căldura sufocantă a unei nopţi de iunie, zeci de mii de spectatori au urmărit și aplaudat racheta care își începea călătoria deasupra Terrei și apoi pe orbită. Potrivit lui Fabio Favata, șeful Biroului de coordonare a Programului spaţial la nivel european (ESA) al Agenţiei de Știinţă, „China se transformă rapid într-unul dintre actorii majori în cercetarea spaţială“.

La 16 august, de la Centrul de lansare Jiuquan, cel mai vechi din Deșertul Gobi, China a lansat un satelit de comunicaţii pentru experimente cuantice la scară spaţială. Este primul satelit de anvergură conceput pentru studierea bizarului fenomen cuantic numit „intrication“, pe care Albert Einstein l-a numit „fantasmagoric“.

Se estimează că Beijingul alocă circa 6 miliarde dolari anual pentru programul spaţial și, deși suma este cu un miliard mai mare decât cea alocată de Rusia, reprezintă doar o fracţiune din bugetul spaţial american – 40 miliarde dolari anual. Cheia programului spaţial al Chinei va fi marea staţie orbitală locuită Tiangong 2. Deși nu la fel de mare ca Staţia Spaţială Internaţională americană, Rusia, Europa, Japonia și alte ţări au utilizat după 1998 prima staţie spaţială a Chinei, Tiangong 1 („Palatul Celest“).

Obiective majore

China avansează în forţă. În decembrie 2015 a lansat un satelit cu misiunea descoperirii misterioasei materii non-atomice. În decembrie 2016 este prevăzută lansarea altui satelit pentru stu­dierea găurilor negre. ESA și China plănuiesc o nouă misiune – Solar Wind, magnetosferă-ionosferă – prevăzută a fi lansată în 2021. ESA confirmă colaborarea cu toate marile naţiuni, în contrast cu SUA, unde există o interdicţie generală de conlucrare cu China. Consecinţa evidentă a fost excluderea Chinei din programul Staţiei Spaţiale Internaţionale.

În Cosmos zboară coca dez­afectată a primei staţii spaţiale chineze Tiangong 1 (8 tone), lansată la 29 septembrie 2011, care a găzduit două echipaje între anii 2012 și 2013. În prezent este abandonată și urmează să intre în atmosfera Terrei până la finele acestui an. Chinezii vor să lanseze Tiangong 2, care va fi o bază-cheie pentru cercetări spaţiale cu două module, pentru cercetări știinţifice, reunite printr-un modul de conexiune. China nu intenţionează să păstreze Tiangong doar pentru sine. În iunie, a semnat un acord cu Biroul ONU pentru Cercetări Spaţiale în vederea punerii la dispoziție a stației spațiale pentru astronauţii statelor membre ale organizaţiei mondiale. În următorul deceniu, staţia spaţială Tiangong ar putea deveni principala destinaţie în spaţiu. Capsula pentru echipaj este numită Shenzhou („Nava divină“) și seamănă cu modulele rusești Soiuz, probabil pentru că Beijingul a cumpărat tehnologie Soiuz la mijlocul anilor ’90.

Aolong, „ucigașul“

Aolong („Dragonul călător“), o piesă suplimentară, a trezit suspiciuni în unele medii că programul spaţial civil chinez ar fi, de fapt, o faţadă pentru operaţiuni secrete. Aolong 1 are un braţ robo­tizat care poate depista alt satelit și îl poate ghida să ardă în atmosfera terestră. Oficial, este menit să ridice deșeurile spaţiale de pe orbită, dar ar putea fi, de asemenea, folosit ca o armă, distrugând sate­litul unui rival. Deși este valabil pentru toate sistemele de culegere a deșeurilor spaţiale, persistă dubii deoarece Beijingul nu dispune de un dosar „curat“ în materie de armament antisatelit.

De o vreme, în SUA persistă preocuparea privind militarizarea spaţiului de către China. Sateliții Yaogan sunt înregistraţi ca mi­siuni de teledetecţie, dar analiștii estimează că în realitate sunt sateliţi-spion. În ce privește ra­chetele, China continuă să-și dezvolte formidabilul arsenal de vehicule de lansare. Rachetele lor sunt numite Long Mars și sunt în dezvoltare încă din anii ’70. Progresiv, ele au evoluat spre Long Mars 5, 6 și 7. În timp ce Long Mars 7 a fost capabilă, în iunie, să transporte 13 tone pe orbită, Long Mars 5 este cea care uimește analiștii. Urmează ca în primul zbor din acest an să transporte 25 tone pe orbită, rivalizând cu tot ce au în prezent americanii, rușii sau europenii. Nu se știe ce va transporta Long Mars 5 pe orbită, dar al doilea zbor al uriașei rachete, prevăzut pentru anul viitor, va purta o încărcătură foarte specială. O misiune robotizată ce a fost concepută pentru ateriza­rea pe Lună și retrimiterea de eșantioane de rocă lunară pe Terra, pentru a fi analizate de cercetătorii chinezi.  

Impresionantă este plaja largă în care progresează programul spaţial chinez – zboruri spaţiale cu oameni la bord, știinţa spaţiului și explorarea planetară.

Cele mai citite

Zeci de angajați ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor fi disponibilizați de luni

Circa 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni,...

USR: Guvernul Ciolacu minte când spune că ia măsuri în favoarea consumatorilor şi că scade facturile românilor

Reprezentanţii USR consideră că Guvernul PSD-PNL ''minte'' atunci când spune că reduce facturile românilor şi că, de fapt, continuă să întreţină schema prin care oamenii...

Ploiești #LetsPLAY – Capitala Tineretului din România 2024: Conferința „ 26 Martie – 143 de ani de la proclamarea Regatului României. „75 ani de...

COMUNICAT DE PRESĂConferințele „ Tinerii și Monarhia” Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, Asociația Eurospirit, Primăria Municipiului Ploiești și Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului...
Ultima oră
Pe aceeași temă