Prezentând marile linii de politică externă, Hillary Clinton susţine o prezenţă americană solidă în lume faţă de un Donald Trump cu tendinţe izolaţioniste.
Ultima Super-marţi care s-a derulat pe 7 iunie a încheiat etapa primarelor democrate şi republicane pentru prezidenţiale şi Hillary Clinton a revendicat victoria sa la primarele democrate insistând asupra caracterului istoric al învestiturii sale pentru a reprezenta Partidul Democrat la prezidenţiale.
În afara unei lovituri de teatru, improbabilă în acest stadiu al campaniei prezidenţiale americane, candidatul republicanilor, Donald Trump şi democrata Hillary Clinton se vor înfrunta pe 8 noiembrie. Totul îi separă, inclusiv aprecierea angajamentului american pe scena internaţională. Politica externă a jucat un rol relativ minim în campaniile prezidenţiale americane. Având în vedere diferenţa de abordare foarte mare între Donald Trump şi Hillary Clinton, anul acesta politica externă joacă un rol important. Desigur, electorii nu o vor alege pe Hillary Clinton pentru că propune combaterea Statului Islamic într-o anume manieră sau pe Trump pentru modul în care susţine că va gestiona relaţiile americane cu Japonia şi China. În aceste alegeri, transpare o problemă „mai globală“, legată de viziunea generală a candidaţilor asupra politicii externe a SUA, ţara trecând printr-o fază de întrebări privind locul ei în calitate de lider mondial.
Astfel, Hillary Clinton rămâne favorabilă unei prezenţe şi unei responsabilităţi foarte marcate ale SUA în lume. Personal, ea s-a implicat în diferite crize, în special din Orientul Mijlociu, când era secretar de Stat şi în mod clar se înscrie în continuitatea preşedinţiei soţului ei, Bill Clinton.
Dimpotrivă, Donald Trump caută să pună în discuţie alianţele tradiţionale ale SUA, mai ales în Orientul Mijlociu şi în special cele care unesc Washingtonul şi Riadul, faţă de care miliardarul se arată circumspect. În afara izolaţionismului pur şi dur, ar fi o formă de retragere pe care o susţine candidatul republican, cu posibilitatea de a alege conflictele în care se angajează.
Butonul nuclear
Într-un discurs pronunţat la San Diego, California, Hillary Clinton a făcut apel la „bunul simţ“ al americanilor pentru evitarea alegerii candidatului republican la Casa Albă care ar fi o „eroare istorică“. Ea a descris un Donald Trump iritabil, coleric, instabil şi deci incapabil să ocupe funcţia de preşedinte şi mai ales cea de şef al armatelor. „Nu putem pune vieţile tinerilor noştri bărbaţi şi femei în uniformă în mâinile lui Donald Trump. Nu este persoana care va trebui să deţină codurile nucleare. Dorim degetul său în apropierea butonului (nuclear)?“
O carte apăsătoare
Un fost agent al serviciilor secrete relatează despre anii Clinton într-o carte ce va apare pe 28 iunie şi în care o descrie pe ex-„first lady“ ca instabilă şi colerică şi dezvăluirile lui se invită în campania prezidenţială putând cauza daune fostei secretar de Stat. Deşi cartea lui Gary Byrne, ex-agent al serviciilor secrete care lucra în reşedinţa oficială a preşedintelui Statelor Unite în timpul mandatelor lui Bill Clinton, va fi pusă în vânzare din 28 iunie, marile linii au fost deja dezvăluite de presa americană. Potrivit autorului, candidata democrată este lipsită de „temperament şi integritate“ pentru acest post şi o descrie ca pe o femeie „vulcanică, impulsivă, care sfidează regulile stabilite“. Legat de accesele de furie ale lui Hillary Clinton, Byrne afirmă că era violentă cu soţul ei care era atunci preşedintele SUA. El descrie schimburile vulgare din sânul cuplului şi relatează că în plin scandal Monica Lewinski, Bill Clinton a venit într-o dimineaţă cu un ochi vânăt şi o vază spartă a fost găsită pe podeaua apartamentului lor.
