La 11 ani după ce a refuzat să urmeze SUA şi Marea Britanie în Irak, Franţa a organizat luni la Paris o conferinţă asupra securităţii în Irak, într-un context tensionat după executarea ostaticului britanic, David Haines de către jihadiştii Statului Islamic. Scopul a fost stabilirea strategiei coaliţiei contra SI, stabilirea rolului ţărilor în această luptă, cine va informa, cine va finanţa, cine va furniza armele. Membrii coaliţiei au încercat să repartizeze aceste roluri între diferitele ţări cu interese adesea contradictorii. Potrivit SUA, care au iniţiat formarea acestei coaliţii contra SI, circa 40 de ţări sunt pregătite să participe la această alianţă anti-SI.
La reuniunea de la Paris au participat reprezentanţii celor cinci membri ai Consiliului de Securitate şi din 30 de state arabe şi occidentale, pentru a defini strategia internaţională faţă de SI. Potrivit unui diplomat, „conferinţa va permite fiecăruia să fie mult mai precis asupra a ceea ce poate face“, dar nu se va putea spune „cine va lovi, unde şi în ce moment”. Generalul american în retragere, John Allen, fost comandant al forţelor americane în Afganistan şi omul-cheie al războiului din Irak a fost numit în funcţia de „emisar special al preşedintelui pentru coaliţia” internaţională contra SI. Adjunctul său va fi Brett McGurk, diplomat în departamentul de Stat însărcinat cu Irak şi Iran.
Unul din obiectivele reuniunii a fost susţinerea politică faţă de noile autorităţi de la Bagdad şi organizarea „în mod eficient“ de fonduri din „ţările amice” pentru reconstrucţia Irakului, arăta preşedintele francez Franćois Hollande în discursul său din deschiderea lucrărilor, solicitând partenerilor săi occidentali şi arabi să se angajeze în mod „clar, loial şi ferm alături de autorităţile irakiene“. El a subliniat că „nu este timp de pierdut faţă de ameninţarea djihadistă a Daesh (acronimul Statului Islamic în arabă) care a preluat controlul unor largi sectoare a teritoriilor irakian şi sirian şi a înmulţit execuţiile“. Lupta combatanţilor irakieni contra terorismului este şi a noastră, a mai precizat şeful statului francez care a făcut apel şi pentru susţinerea „prin toate mijloacele“ a opoziţiei democratice în Siria, fără a evoca însă o participare franceză la loviturile aeriene anunţate de Washington contra bastioanelor SI din această ţară. La reuniunea de la Paris urma să fie tratat un subiect dificil – problema „dreptului de a continua“ operaţiunile contra SI în Siria.
Deciziile lui Obama
În faţa acţiunilor jihadiştilor SI, preşedintele american, Barack Obama, a anunţat miercurea trecută extinderea campaniei aeriene a SUA în Irak, unde 1.600 de militari americani sunt desfăşuraţi pentru susţinerea forţelor irakiene în materie de echipamente, antrenament şi informaţii. Armata irakiană, slab antrenată şi prea puţin loială, a fost pusă în derută de SI şi are dificultăţi în a recuceri zonele capturate de jihadişti, în pofida susţinerii combatanţilor kurzi şi şiiţi şi a loviturilor aeriene americane, care au debutat la 8 august. Obama este pregătit pentru a lovi SI şi în Siria şi s-a angajat că va intensifica ajutorul militar pentru rebelii sirieni moderaţi, care se luptă atât cu forţele regimului de la Bagdad, cât şi cu jihadiştii. Secretarul de Stat american, John Kerry, a precizat că loviturile aeriene nu vor fi coordonate cu regimul sirian al lui Bachar al-Assad, în pofida cererii Damascului. Pentru Franţa, „nu este de conceput o acţiune în relaţie cu Bachar al-Assad“.
Campanie aeriană franceză
Franţa, unul din greii europeni în coaliţia internaţională condusă de SUA pentru combaterea SI a anunţat că primele sale zboruri militare de recunoaştere deasupra Irakului au debutat luni, 15 septembrie. Avioane – rafale cu baza în Abu Dhabi, însoţite de avioane spion, dar nu şi de drone, folosite în Sahel, au primit ordinul de efectuare de misiuni de recunoaştere şi de culegere de informaţii, prealabile loviturilor aeriene avute în vedere de Paris contra SI. Durata şi amploarea participării franceze vor fi decise de preşedintele Hollande în zilele următoare în cadrul unui consiliu restrâns, după revenirea la Paris a ministrului său al Apărării, Le Drian, care va merge la Cairo pentru întrevederi cu preşedintele al-Sissi. Mijloacele militare franceze la bazele din Emiratele Arabe Unite vor fi întărite.
Care este rolul Rusiei, Iranului, Turciei?
Surse diplomatice au dezvăluit că în ajunul reuniunii de la Paris persistau întrebări legate de poziţia Rusiei, care are relaţii tensionate cu țările occidentale din cauza crizei din Ucraina, sau a Iranului, considerat actor regional major, dar care s-a implicat în crizele irakiene şi siriene. Şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a declarat recent că doreşte participarea la conferinţa de la Paris a Teheranului, al cărui regim şiit susţine Bagdadul în faţa jihadiştilor sunniţi ai SI. Omologul său american, John Kerry s-a opus. O altă problemă este ce rol vor avea fiecare din ţările cu interese adesea divergente şi care sunt cele mai mult sau mai puţin expuse ameninţării SI? Turcia, aliat în cadrul NATO, vecină cu Siria şi Irak, şi care dispune de o bază militară americană crucială pentru a permite americanilor lansarea de atacuri contra jihadiştilor în Irak, refuză, până în prezent, orice participare activă la operaţiunile armate, autorităţile motivând cei 40 de ostatici turci deţinuţi de jihadişti la Mossul şi prezenţa pe solul său a peste un milion de refugiaţi sirieni.
