Comisarul european pentru Extindere şi Politica de vecinătate, Stefan Fule, a declarat că pentru Republica Moldova nu va fi niciun zid la finalul Parteneriatului Estic în ceea ce priveşte posibilitatea de a deveni stat membru UE, scrie Mediafax.
“Am reluat ceea ce am spus la Berlin, în Forumul R.Moldova – UE, că la finalul Parteneriatului Estic nu este niciun zid. Şi noua Politică de Vecinătate a Comisiei a spus-o foarte clar încă de anul trecut, că prin rezultatele obţinute în atingerea obiectivelor Parteneriatului Estic, în adoptarea valorilor şi principiilor Parteneriatului Estic, orice ţară vecină a UE se apropie tot mai mult de ceea ce este menţinut în art. 49 al Tratatului de la Lisabona, adică de a deveni stat membru UE”, a spus oficialul european, într-o declaraţie comună cu ministrul Corlăţean la MAE.
El a arătat că “R.Moldova este o poveste de succes” pentru că a făcut progrese constând în rezultate concrete într-o perioadă scurt de timp, cu sprijinul Comisiei Europene.
“Am convenit că avem nevoie de poveşti de succes, iar R. Moldova este o astfel de poveste bună. Au fost capabili să ofere progrese orientate pe rezultate concrete într-o perioadă scurtă de timp”, a spus comisarul UE.
Fule, venit la Bucureşti la invitaţia ministrului Corlăţean, a mai menţionat că dincolo de dificultăţile economice şi financiare ale UE, nu trebuie uitat că aprofundarea integrării şi extinderea sunt două procese care fac parte din ADN-ul Uniunii.
De asemenea, Corlăţean i-a mulţumit comisarului Fule pentru abordarea sa privind R.Moldova.
El a menţionat şi interesul României pentru extinderea UE cu ţările din Europa de Sud-Est.
“În ceea ce priveşte Balcanii de Vest, am apreciat în discuţiile noastre publicarea de către CE a pachetului anual privind extinderea UE şi am reiterat importanţa menţinerii ritmului şi credibilităţii procesului de extindere, prin respectarea angajamentelor asumate, odată ce sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de aderarea la UE. Considerăm că extinderea trebuie să rămână una dintre priorităţile de politică externă ale UE în ciuda problemelor presante cu care se confruntă Uniunea. Menţinerea atenţiei UE faţă de statele din Europa de Sud-Est este cheia pentru obţinerea de rezultate pe agenda de reforme”, a afirmat şeful diplomaţiei.
El a reiterat importanţa îndeplinirii criteriilor politice de aderare de către toate statele candidate, adăugând atenţia acordată de România în privinţa respectării drepturilor minorităţilor naţionale şi menţionând în acest context Serbia.
“În acest context, am reiterat convingerea că noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, va fi un stimulent al procesului intern de reformă pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei ca parte integrantă a tuturor criteriilor politice de la Copenhaga. Avem, bineînţeles, un mecanism bilateral cu Serbia pe care încercăm să-l punem în valoare şi din această perspectivă”, a punctat Corlăţean.
El s-a referit şi la cazul Albaniei. “Şi aici am exprimat interesul nostru pentru ca situaţia minorităţii aromâne să fie tratată la nivelul standardelor europene de către autorităţile albaneze”, a spus ministrul.
Şeful diplomaţiei a mai amintit şi că “România rămâne un susţinător activ al aspiraţiilor europene ale Ucrainei”.
“Ne exprimăm susţinerea totodată pentru semnarea Acordului de Asociare cu Ucraina imediat ce situaţia o va permite”, a evidenţiat el, adăugând şi susţinerea pentru “traseul european al Georgiei”.
