Liderul Partidului Comunist din Republica Moldova, Vladimir Voronin, şi-a anunţat intenţia de a candida la viitoarele alegeri prezidenţiale, informează Agerpres.
Voronin a făcut acest anunț într-o intervenţie la postul public Radio Moldova, în contextul în care joi se împlinesc şapte ani de la revolta sângeroasă de la Chişinău pe fondul suspiciunilor de fraudare a alegerilor parlamentare de către comunişti, care se aflau atunci la putere, relatează presa de peste Prut.
‘Voi candida’ cu siguranţă, a spus miercuri seara Voronin într-o intervenţie la postul public Radio Moldova, citat de portalul IPN. Conform unui proiect de lege care a fost votat la 1 aprilie de către parlamentul de la Chişinău, data alegerilor prezidenţiale directe în Republica Moldova a fost stabilită pentru 30 octombrie.
Este pentru prima dată în ultimii 16 ani când moldovenii îşi vor alege direct preşedintele, remarcă Jurnal.md. Din 1994 până în 2000, preşedintele Republicii Moldova a fost ales prin vot direct de cetăţeni, iar începând cu 2000 Constituţia a fost modificată, astfel că această atribuţie a revenit legislativului.
Întâmplător sau nu, anunţul lui Voronin intervine în contextul în care joi se împlinesc şapte ani de la protestele din 7 aprilie 2009 care au degenerat în violenţe sângeroase ca urmare a suspiciunilor de fraudare a alegerilor parlamentare de către Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin, cel care era şi preşedinte al republicii la acea vreme. În urma violenţelor de atunci, un tânăr a fost omorât în bătaie, iar sute de persoane au fost închise în comisariate ale poliţiei, unde au fost torturate.
Jurnal.md aminteşte că un miting paşnic organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău de tineri nemulţumiţi de victoria comuniştilor în alegerile parlamentare şi convinşi că scrutinul a fost fraudat a degenerat într-un adevărat coşmar, ‘dar nimeni nu bănuia însă că adevăratul coşmar abia începe’. Din păcate, revolta tinerilor de atunci nu a dus la schimbările aşteptate de populaţie, deşi Republica Moldova a reuşit între timp să se desprindă într-o oarecare măsură de pe orbita Moscovei, apropiindu-se de Uniunea Europeană, cu care a semnat în 2014 un Acord de asociere, mai scrie Jurnal.md.
Evenimentele de atunci au condus la venirea partidelor proeuropene la putere, însă acestea s-au discreditat din cauza amplelor scandaluri de corupţie şi a proastei gestionări a banului public. Mai rău, torţionarii victimelor din 2009 au ajuns să fie promovaţi în funcţii înalte de actualul regim de la guvernare şi protejaţi de justiţie, apreciază sursa citată.
Potrivit Jurnal.md, printre cele mai controversate figuri implicate în evenimentele din aprilie 2009 şi care au fost instalate astăzi în funcţii-cheie sunt actualul ministru de interne, Alexandru Jizdan, şi şeful Inspectoratului General de Poliţie, Alexandru Pânzari, ambii cunoscuţi drept oamenii controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc.
