23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialConflict deschis între Italia și Comisia Europeană

Conflict deschis între Italia și Comisia Europeană

Premierul Italiei, Matteo Renzi, s-a enervat că singurul italian din cabinetul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost silit să demisioneze, fiind înlocuit cu un britanic. Expertul juridic Carlo Zadra ar fi demisionat din postul său din cauza dezacordurilor frecvente cu şeful  de cabinet al preşedintelui, germanul Martin Selmayr, cunoscut conservator.

Problema pentru guvernul Renzi este că Zadra a fost înlocuit de un britanic, Michael Shotter şi ca atare, în jurul fostului premier luxemburghez nu mai există nici un italian. Decizia a fost foarte prost primită la Roma, unde subsecretarul de stat pentru Afaceri Europene, Sandro Gozi (foto), a declarat că absenţa unui italian din cabinetul lui Juncker este „inacceptabilă”. „Începerea anului 2016 fără un italian, cu certitudine nu va facilita raporturile cu Italia”, a declarat Sandro Gozi şi a subliniat că „pentru noi, este esenţial să existe un membru italian în cabinetul lui Juncker”. Subsecretarul de stat i-a făcut o cerere oficială în acest sens lui Martin Selmayr, dar nimic nu îl obligă pe Jean-Claude Juncker să aibă un colaborator din cea de-a patra ţară cea mai populată din UE.

Demisia a picat foarte prost pe fondul cu adevărat tensionat al relaţiilor dintre Italia şi UE. În cursul lunilor octombrie şi noiembrie, premierul Matteo Renzi a avut confruntări cu Comisia Europeană legate de bugetul Italiei pe care l-a prezentat  ca buget  „de relansare”, în timp ce Bruxellesul cerea o corecţie mai netă a traiectoriei deficitului public.

Mai mult, după atacurile teroriste din 13 noiembrie 2015 de la Paris, premierul italian a lansat un plan de „prevenţie” de două miliarde euro, care includea măsuri „culturale” – o adevărată provocare pentru Bruxelles. Concret, potrivit la Tribune, Matteo Renzi a mers mult mai departe decât François Hollande în prevalenţa pactului de securitate asupra celui de stabilitate.

Critici contra politicii migraţiei

Maximul acestei tensiuni a fost atins la summitul european din 18-19 decembrie. La Bruxelles, locatarul de la Palazzo Chigi s-a revoltat faţă de criticile Comisiei contra Italiei legate de criza refugiaţilor. Un dosar urmărit chiar de Carlo Zadra în cabinetul Juncker. Atunci, Matteo Renzi şi-a dirijat criticile spre cancelarul german, Angela Merkel, atât pentru politica sa economică, cât şi cea a migraţiei. Într-un interviu acordat la 22 decembrie cotidianului Financial Times, premierul italian a acuzat linia de austeritate impusă de Germania care duce spre succesul populismului.

De asemenea, Matteo Renzi a acuzat cancelarul german că nu ia suficient în seamă interesul general european şi cel al partenerilor săi. „Europa trebuie să fie utilă celor 28 de membri ai ei, nu doar unuia singur”. În spatele acestui atac contra Berlinului era vizat şi Bruxellesul, şi la Bruxelles Jean-Claude Juncker, şi şeful lui de cabinet, Martin Selmyr, un „merkelian”. Riposta nu a întârziat să apară.

Comisia se joacă cu focul maltratând Italia, încercând raportul de forţă cu Roma. Pentru că Matteo Renzi se află din ce în ce mai mult  într-o situaţie dificilă în plan politic intern. Partidul său, Partidul Democrat (PD) este în cădere în sondaje şi ultimele două îi dau doar un uşor avans asupra Mişcării 5 Stele (M5S), formaţiunea eurosceptică a fostului comic Beppe Grillo. Şi în plus, în termeni de popularitate, tânărul premier este acum depăşit de Luigi di Maio, 29 ani, noua vedetă a celor „5 Stele”. Acesta dispune de 40% avize favorabile faţă de 39% pentru Matteo Renzi.

Ascensiunea euroscepticismului

Ca urmare, premierul italian caută să-şi arate muşchii contra Bruxellesului şi să se prezinte drept campionul „altei Europe”, aproape la fel cum a acţionat la debutul mandatului său, în 2014.  Dacă Bruxelles aruncă gaz peste foc, asta nu poate decât să-l incite să meargă mai departe în rolul de „apărător al intereselor italiene faţă de tehnocraţia bruxeleză”. Pentru că în Italia, euroscepticismul are vânt la pupă. Potrivit ultimului sondaj Eurobarometru din noiembrie, Italia este a doua ţară din zona euro, după Cipru, unde susţinerea euro este cea mai slabă, 55% faţă de 67% în Franţa sau 70% în Grecia. În Italia sentimentul de a fi „cetăţean UE” este cel mai slab din întreaga UE (49%), cu excepţia Bulgariei.

Politic, asta se traduce, cum s-a văzut prin ascensiunea Mişcării 5 Stele, dar şi a Ligii Nord, care, în spatele noului său lider, Matteo Salvini, a abandonat discursul separatist şi a adaptat programul după cel al Frontului naţional francez şi câştigă teren în centrul şi sudul peninsulei. O anchetă a Institutului IPR estimează că la alegeri ar obţine 14,5% din voturi, iar Institutul Techne îi acordă 15,5%. Scoruri considerabile pentru un partid care între 1992 şi 2013 nu a depăşit decât o dată 10% la nivel naţional. La care se adaugă mişcarea de extremă dreapta Fratelli d’Italia, care cu 5% din intenţiile de vot, este în plină progresie. În total, euroscepticii pot conta pe 48,5-49,5% din intenţiile de vot. Noua lege electorală impusă de Renzi prevede un  balotaj dacă nici un partid nu are peste 40% din voturi. Şi, în cazul unui al doilea tur, această uniune eurosceptică ar putea să stea în spatele Mişcării 5 Stele care încearcă tot mai mult să câştige imaginea unui partid de guvernare. În acest caz, în 2018 Italia ar putea avea un guvern euro-sceptic. Şi posibil mai înainte, având în vedere că Matteo Renzi va supune reformele sale constituţionale unui referendum periculos în octombrie unde ar putea pune în joc postul său.

În acest context, strategia Bruxellesului faţă de Italia alimentează nemulţumirea – a treia economie din zona euro este îndatorată la nivelul de 130% din PIB, cu bănci plombate de creanţe dubioase considerabile şi o creştere economică foarte slabă. Adică Italia este o bombă cu explozie întârziată pentru zona euro şi UE. Prezenţa la conducerea cabinetului lui Juncker a lui Martin Selmayr nu  favorizează o atenuare a tensiunii dintre cele două părţi şi totul pare propice unei continuări a confruntării Bruxelles-Roma. 

Cele mai citite

Declarațiile lui Cristiano Bergodi, înainte de Universitatea Craiova – Rapid

Cristiano Bergodi, antrenorul Rapidului, spune că formaţia sa trebuie să joace cu încredere şi curaj pentru a câştiga toate cele trei puncte în meciul...

Deca recunoaște că supune elevii la șocuri?

Reziliență -capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (economic, emoțional etc.) Folosit in discipline precum psihologie, ecologie, inginerie, înseamnă capacitatea de...

Deca, vizită în Sibiu. Agenda ministrului Educației

Ministrul Educației, Ligia Deca, efectuează astăzi o vizită în județul Sibiu. Vizita include participarea la *Gala performanței învățământului preuniversitar din Sibiu, vizitarea a două școli...
Ultima oră
Pe aceeași temă