Miniștrii europeni de interne, reuniți, joi la Luxemburg, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) au acceptat o parte din condițiile puse de unele state pentru a aceppta cotele obligatorii de refugiați: accelerarea procesului de repatriere a refugiaților care nu pot primi azil în Uniunea Europeană și consolidarea frontierelor externe ale blocului comunitar, potrivit Agerpres.
Criteriul care stă la baza separării refugiaților în cei care trebuie expulzați și cei care pot primi azil este țara lor de origine. Astfel, refugiații veniți din țări unde există conflicte armate de amploare ori regimuri represive, cum ar fi Siria sau Eritreea, sunt considerați eligibili pentru statutul de refugiat, ceilalți fiind considerați imigranți economici.
”Cei care nu au nevoie de protecție internațională trebuie să se întoarcă în țările lor de origine”, a declarat după reuniune Jean Asselborn, ministrul de interne al Luxemburgului, țară ce deține președinția Consiliului European. Cei 28 de miniștri au stabilit de asemenea că se poate folosi și detenția ”ca măsură de ultimă instanță”.
Acest Consiliu JAI s-a desfășurat cu o zi înaintea începerii implementării controversatului plan al redistribuirii refugiaților prin cote obligatorii între statele UE, un prim grup de 20 de refugiați eritreeni urmând să fie transferați vineri din Italia în Suedia. Ministrul Asselborn a recunoscut că unele state au acceptat condiționat aceste cote obligatorii, ele cerând aplicarea efectivă a politicii de repatriere a imigranților economici și consolidarea protecției frontierelor externe ale UE.
Dar există și ”o altă fațetă a medaliei” cotelor obligatorii, a apreciat la rândul său comisarul european responsabil cu imigrația, grecul Dimitris Avramopoulos, făcând referire la decizia de a se intensifica repatrierea imigranților economici, cum ar fi majoritatea africanilor sau pakistanezii, care au venit în Europa motivați doar de dorința de a găsi un trai mai bun.
Totuși, rămâne de văzut în ce măsură se va reuși aplicarea efectivă a acestei decizii, având în vedere că anul trecut numai 39% dintre imigranții ilegali care au fost înștiințați că trebuie să părăsească Europa chiar au făcut acest lucru.
De asemenea, la acest Consiliu JAI s-a convenit să se recurgă la o ‘combinație echilibrată de presiuni și stimulente’ față de statele de origine și de tranzit a imigranților pentru a le determina să coopereze în acțiunile de repatriere. Această chestiune va domina agenda summitului ce va reuni șefii de stat europeni și africani, pe 11 și 12 noiembrie în Malta. Un exemplu în cadrul unei asemenea politici ar fi condiționarea ajutorului pentru dezvoltare de primirea imigranților repatriați.
Pe de altă parte, miniștrii europeni de interne și-au reafirmat voința de a lua măsuri pentru preluarea controlului frontierelor externe ale UE, care în prezent sunt traversate cu ușurință de refugiați. ”Dacă nu reușim să eficientizăm controlul frontierelor externe, există un risc enorm ca spațiul Schengen să nu supraviețuiească„, a avertizat Jean Asselborn.
Însă inițiativa ministrului francez de interne, Bernard Cazeneuve, de creare a unui corp de protecție a frontierelor externe ale UE, care să fie desfășurat în zonele cu o presiune migratorie semnificativă, nu a fost agreat de toți omologii săi europeni, deși un proiect de acest fel a fost prezentat anterior și de Comisia Europeană.
Ei au convenit în schimb să consolideze Agenția europeană pentru supravegherea frontierelor (Frontex), organism care a cerut săptămâna aceasta statelor blocului comunitar să contribuie la sporirea efectivelor sale cu încă 775 de membri, un răspuns fiind așteptat la summitul european din perioada 15-16 octombrie.
Comisarul Avramopoulos a declarat că la acest Consiliu JAI a asistat la o dezbatere foarte interesantă pe tema dacă gestiunea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate națională sau una comună a întregii Uniuni Europene, el asigurând că va ține cont de opiniile exprimate în elaborarea unei propuneri pe care o va prezenta către sfârșitul anului.
