Anunţat cu mare pompă la plecarea din Moscova, convoiul cu ajutoare umanitare pentru estul Ucrainei, compus din aproape 300 de camioane, a devenit pe traseu tot mai invizibil pentru ca joi media să se întrebe direct unde ar putea fi? În teren, Ucraina a trimis propriul convoi umanitar pentru populaţia din Doneţk şi Lugansk iar preşedintele rus, Vladimir Putin, sosit miercuri în Crimeea, a declarat că Rusia va face totul pentru stoparea crizei în estul ucrainean. Bombardamente grele şi lupte violente în Doneţk şi Lugansk, unde au fost uciși 22 de civili.
Localizarea precisă a uriaşului convoi rus trimis cu ajutoare umanitare pentru estul Ucrainei era imposibilă joi, diverse surse semnalând prezenţa camioanelor în două tabere militare ruseşti înainte de a se apropia de frontiera ucraineană. Încă înainte ca Putin să anunţe marţi plecarea convoiului de 280 de camioane cu ajutoare pentru populaţia din zonele de război, Occidentul avertiza că Moscova poate folosi pretextul pentru a acoperi o invazie militară directă pentru a-şi susţine sau exfiltra mercenarii trimişi să susţină o „republică independentă” pro-rusă.
Convoiul rus ar fi trecut deja frontiera ucraineană, scriau ieri după-amiază publicaţii occidentale, su-bliniind că „încărcătura nu are nimic umanitar”. Cele 280 de camioane ale convoiului umanitar rus sunt semi-invizibile în teritoriul rus. Plecat iniţial de la baza celei de a 2-a Divizii a puşcaşilor motorizaţi din Taman, din apropierea Moscovei, vehiculele transportau aproape 2.000 tone de material, adică 7 tone în fiecare camion, însoţite de soldaţi în uniforme de vară de culoare bej, cu mâneci scurte şi şort. Ziariştii occidentali au relatat că au văzut imagini oficiale ale încărcăturii din două camioane care conţineau ajutoare, dar pentru restul de 278 nu se ştie nimic, nefiind făcută publică nici o listă.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, asigura că este vorba de un convoi umanitar şi punctul de trecere spre inima Donbasului – oraşele Doneţk şi Lugansk – unde trebuie livrată încărcătura, trece prin oraşul Harkov. Or, joi convoiul era dificil de reperat şi surse ale Euromaidan Presse – media politică a mişcării Maidan şi foarte bine informată – evalua înlocuirea unei mari părţi a convoiului la Rostov pe Don, în Rusia, cu o zi înainte.
Operaţiunea unilaterală a Rusiei a fost însoţită de minciuna lui Putin, care preciza că trimiterea ajutoarelor umanitare se face în coordonare cu Crucea Roşie, ceea ce organizaţia a dezminţit şi a precizat că nu ştie nimic despre conţinutul camioanelor sau despre destinaţia convoiului. Şi aşa, au apărut temeri că adevăratul obiectiv al misiunii ar fi trimiterea de carburant şi muniţii rebelilor separatişti pro-ruşi care pierd poziţii în faţa forţelor ucrainene.
Miercuri seară, convoiul şi-a întrerupt mersul în oraşul Voronej, aflat la câteva ore distanţă de Ucraina şi ziariştii au filmat zeci de vehicule albe staţionate într-o bază militară. Joi dimineaţă, convoiul s-a abătut de la rută şi s-a îndreptat spre zone aflate sub controlul rebelilor. Luând direcţia spre sud în loc de vest, spre oraşul Lugansk, aflat încă sub controlul separatiştilor, convoiul părea că ignoră înţelegerea principală ce prevedea traversarea frontierei controlată de guvern, la Harkov, unde urma să fie inspectat de Crucea Roşie.
Kievul cere ca ajutoarele să fie descărcate la postul de frontieră cel mai apropiat de Harkov şi apoi încărcate în camioane ale Crucii Roşii, ceea ce Rusia a refuzat. Miercuri seară, Kievul a propus altă soluţie – ajutorul pentru Lugansk să treacă printr-un post de frontieră apropiat de acest oraş, vameşii, grănicerii ucraineni şi reprezentanţii OSCE să inspecteze încărcătura la frontiera ruso-ucraineană şi apoi misiunea să continue prin teritoriul controlat de separatişti. Şi ajuns la Lugansk, ajutorul să fie distribuit civililor prin Cucea Roşie. Tacit, convoiul a ales joi propriul drum.
„Provocarea unui agresor cinic“
Arsen Avakov, ministrul ucrainean de Interne, a descris convoiul Moscovei ca „o provocare a unui agresor cinic”. Înalţi funcţionari de la Kiev au precizat că aceste camioane nu vor fi autorizate să intre pe solul ucrainean, în pofida sugestiilor anterioare că ar exista un acord. Premierul Iaseniuk a fost mai dur: „Întâi, ei trimit tancuri, rachete Grad şi bandiţi care trag asupra ucrainenilor. Apoi, trimit apă şi sare”. Kievul acuză Moscova că alimentează conflictul din est cu arme şi mercenari, ceea ce Rusia neagă, desigur. Şi Iaseniuk a declarat că Moscova ar trebui mai degrabă să „trimită 300 de camioane goale şi să-şi ia teroriştii” şi apoi nu va mai fi nevoie de ajutoare umanitare. Pe unde va încerca să intre în Ucraina acest convoi? Frontiera de la Karkov este controlată de forţele ucrainene, deci pot inspecta conţinutul camioanelor. În schimb, Rostov este aproape de partea de fontieră ucraineană controlată de forţele separatiştilor pro-ruşi şi deci ucrainenii nu le pot inspecta. Separatiştii controlează circa 60 km de frontieră cu Rusia şi trecerea pe la Izvarono, din apropierea Luganskului este efectiv în afara controlului trupelor ucrainene de graniţă. Joi după-amiază, autorităţile de la Kiev nu ştiau încotro se îndreptau camioanele ruseşti.
Scenariul „Georgia“ bis?
Dacă ar fi vorba cu adevărat despre ajutoare umanitare, ce importanţă ar avea intrarea prin puncte de trecere controlate de ucraineni, de ce se caută intrarea prin puncte deţinute de separatişti. Sau este vorba de un convoi tip „cal troian” care ar antrena intrarea de echipament militar şi eventual trupe prin cele 278 de camioane, care ar însemna embrionul unei operaţiuni militare ruse în plin teritoriu ucrainean?
Armata rusă ar putea intra în Ucraina să tragă asupra armatei guvernamentale? În prelungirea ipotezei unui „cal troian” lucrurile s-ar desfăşura astfel – convoiul, dacă este militar, ar fi oprit de trupele ucrainene care în final ar trage asupra lui. Şi astfel, ar furniza pretextul ce va fi folosit de Kremlin pentru a ordona forţelor ruse masate la frontiera ucraineană să intre pentru a proteja convoiul. Tactici militare similare au fost elaborate câteva luni înaintea intrării în Georgia, în 2008.
Farsa de la Yalta
Putin, sosit miercuri în Crimeea, ocupată şi anexată de Rusia în martie, a avut o reuniune cu colaboratorii apropiaţi iar joi a ţinut un discurs la sanatoriul Mria, unde au participat 200 de parlamentari şi principalii miniştri ai guvernului federal, premierul Medvedev şi alţi înalţi demnitari. Tema discursului prezidenţial a fost dificultatea integrării Crimeii în sistemul economic, financiar şi juridic al Rusiei, sancţiunile occidentale şi „războiul informatic” contra Rusiei.
