Aproape 365.000 de oameni şi-au riscat viaţa, de la începutul anului, pentru a ajunge în Europa, iar peste 2.800 au murit înecaţi în Mediterana, potrivit OIM, relatează AFP, care prezintă principalele momente ale celei mai mari crize a refugiaţilor din Europa de la al II-lea Război Mondial încoace.
23 aprilie: liderii UE triplează bugetul Uniunii alocat operaţiunilor de salvare pe mare şi plănuiesc o acţiune militară împotriva traficanţilor de imigranţi în Libia, după ce 1.200 de imigranţi se îneacă, într-o singură săptămână, în largul Libiei. Dar fără mandat ONU pentru a interveni împotriva traficanţilor, o nouă forţă navală este limitată la operaţiuni de supraveghere.
3 iunie: Numărul imigranţilor care încearcă să ajungă în Europa prin Grecia este cu 500% mai mare ca în 2014, anunţă Agenţia europeană pentru frontiere externe Frontex, în principal din cauza unui aflux de sirieni care traversează prin Turcia.
17 iunie: Ungaria îşi închide frontiera cu Serbia, care nu este stat membru UE, iar în iulie începe să construiască o barieră de-a lungul graniţei. Un gard de sârmă ghimpată este ridicat până pe 29 august.
20 iulie: liderii UE convin să accepte în regim voluntar 32.256 de imigranţi din Italia şi Grecia, mai puţin decât cei 40.000 propuşi.
30 iulie: un imigrant de la Calais, în Franţa, devine a zecea persoană, în doar două luni, care moare încercând să treacă ilegal, prin tunelul de sub Canalul Mânecii, în Anglia. Timp de câteva nopţi, consecutiv, sute de imigranţi încearcă, fără succes, să pătrundă cu forţa în terminalul Eurotunnel.
10 august: Comisia Europeană (CE) aprobă ajutoare pentru ţările cele mai afectate de criza imigranţilor, în valoare de 2,4 miliarde de euro.
18 august: Frontex anunţă că numărul imigranţilor ajunşi în Italia din ianuarie şi până în iulie este de 107.000, triplu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul imigranţilor care sosesc via Grecia este de aproape două ori mai mare.
19 august: Germania, princiala destinaţie a solicitanţilor de azil în UE, anunţă că se aşteaptă să primească 800.000 de cereri până la sfârşitul lui 2015, de patru ori mai multe decât în 2014.
20 august: Macedonia declară o situaţie de urgenţă temporară în zonă, de două zile, şi îşi închide frontiera cu Grecia, după ce primeşte un val de imigranţi.
23-24 august: izbucnesc confruntări violente între poliţie şi militanţi de extremă dreapta în Saxonia, în estul Germaniei.
27 august: corpurile în descompunere a 71 de imigranţi sunt găsite într-un camion abandonat în Austria. Cu o zi mai înainte, 52 de cadavre au fost găsite în cala unei ambarcaţiuni, în largul coastelor Libiei.
2 septembrie: fotografii cu corpul neînsufleţit al unui băiat sirian în vârstă de trei ani, adus de valuri pe o plajă turcească după ce barca cu imigranţi în care se afla s-a scufundat, şochează lumea şi multiplică îndemnurile de acceptare a refugiaţilor.
3 septembrie: Gara internaţională din Budapesta este redeschisă după două zile de proteste. Sute de oameni urcă într-un tren către frontiera austriacă, dar poliţia opreşte trenul în afara Budapestei şi încearcă să-i ducă pe pasageri într-o tabără de înregistrare pentru refugiaţi. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande convin asupra unui sistem de cote obligatoriu în vederea repartizării imigranţilor între statele membre UE.
5 septembrie: un prim grup de 400 din cei cei aproximativ 1.200 de imigranţi blocaţi în gara din Budapesta – aduşi de primul autobuz din Ungaria – traversează pe jos frontiera în Austria, după ce au plecat, cu o zi înainte, pe jos, către Germania, via Austria.
