Premierul francez, Manuel Valls, a demisionat și şi-a anunţat candidatura la preziden-ţialele din aprilie 2017. Preşedintele François Hollande a numit un nou premier, pe Bernard Cazeneuve, care ocupa portofoliul Internelor. Unul din oamenii săi de încredere.
Patru zile după renunţarea lui François Hollande de a candida pentru al doilea mandat, Manuel Valls, 54 de ani, a anunţat luni seară la Evry, fieful său electoral, că este „candidat la preşedinţia Republicii“. Şeful demisionar al guvernului și-a trasat drept obiectiv revigorarea unei stângi slăbite şi minate de multe candidaturi rivale. În încercarea de a estompa imaginea de om al clivajelor, el a admis că în trecut a avut „cuvinte dure“, a suscitat „dezbateri“ şi „neînţelegeri“.
Candidatura lui Valls nu surprinde pe nimeni, în ultimele săptămâni el făcând un joc la vedere. Dar bătălia Stângii este departe de a fi câştigată de fostul primar din Evry. Pentru a învinge în alegerile primare ale Stângii, din 22 şi 29 ianuarie, Valls va trebui să-şi asume şi să apere bilanţul ultimilor cinci ani ai guvernării Hollande, dar, mai ales, să reuşească să reunească socialiştii, în prezent profund divizaţi. Premier din 2014, după mandatul de ministru de Interne, Valls deţine un avantaj asupra probabililor săi concurenţi în alegerile primare – experienţa care îi conferă statura unui om de stat. Un avantaj cu două tăişuri: prin poziţia sa, fostul deputat de Essonne este responsabil de bilanţul mandatului lui François Hollande, un bilanţ de care se declară mândru şi este decis să îl apere.
Numai că acţiunea guvernului său este departe de a întruni sprijinul unanim în zona Stângii. Situându-se la stânga şi chiar și față de Partidul Socialist, Valls a căutat întotdeauna să se distingă, cu preţul fracturilor interne. În 2009, a propus rebotezarea PS, estimând că termenul „socialism“ este depăşit. În fruntea guvernului nu şi-a schimbat strategia şi nu a încetat să crispeze tabăra şi majoritatea socialistă, care a fost de mai multe ori în pragul rupturii. Un clivaj care l-a făcut pe şeful majorităţii să vorbească de „două stângi ireconciliabile“.
Provocarea este uriaşă pentru Manuel Valls, care se va confrunta cu ostilitatea adversarilor săi, din cursa internă de nominalizare drept candidat, şi cu cea a „hollandiştilor“, care nu au apreciat recentele lovituri lansate de premier contra preşedintelui Republicii.
