Belgienii se reculeg şi plâng morţii atentatelor din Bruxelles de marţi, în timp ce poliţia continuă să caute activ încă doi suspecţi, posibil complici ai teroriştilor care au lovit aeroportul şi metroul din capitala belgiană.
Exploziile din Bruxelles demonstrează că forţele de poliţie, în pofida succesului arestării lui Salah Abdeslam, nu au venit de hac ameninţării teroriste. Iar atacurile teroriste de marți, 22 martie, soldate cu 31 morţi şi 270 răniţi, demonstrează, la rândul lor, că reţeaua care a lovit Parisul la 13 noiembrie 2015 este departe de a fi dezmembrată.
Mai multe surse apropiate de dosar au semnalat că atentatele din 13 noiembrie din Paris şi cele din Bruxelles din 22 martie sunt legate. Poliţia belgiană a stabilit identitatea celor trei membri ai comandoului jihadist care s-au detonat pe Aeroportul Zaventem şi în cartierul Parlamentului European (la metrou) şi vânează încă doi suspecţi. Ancheta poliţiei progresează, dar în cea mai mare discreţie, şi presa belgiană a decis să nu mai dezvăluie informaţii susceptibile să perturbe investigaţiile, percheziţiile şi interogatoriile în curs.
Premierul francez, Manuel Valls, declara miercuri că „peste 30 de persoane au fost identificate ca având legătură cu atentatele din Paris. 11 au decedat, 12 sunt deţinute, altele sunt căutate” şi adăuga că „aceste atacuri sunt organizate din Siria, cu o bază în Belgia, dar şi în Franţa. Ştim că Statul Islamic mobilizează un număr de grupuri şi organizează comandouri pentru a lovi Europa”.
Identificarea celor trei kamikaze care au lovit Bruxellesul permite conectarea dublului atentat din Bruxelles cu cele din Paris şi Saint-Denis. Fraţii El-Bakhraoui, care s-au detonat la aeroport şi în metrou în capitala Belgiei, erau căutaţi de poliţiile europene. Unul dintre ei, Khalid, era suspectat că închiriase, sub falsă identitate, apartamentul din Forest unde se refugiase Salah Abdeslam. Mai înainte, închiriase, cu plata cash, o locaţie în Charleroi, sub numele fals Ibrahim Maaroufi. Acolo au fost găsite urmele trecerii lui Bilal Hadfi, unul din kamikaze de la Stade de France, şi ale lui Abdelhamid Abaaoud, figură centrală a atentatelor.
Celălalt frate El-Bakhraoui, Ibrahim, a lăsat marţi un mesaj pentru familie care îl leagă de Salah Abdeslam. Al treilea terorist identificat la 22 martie, Najim Laachraoui, artificier şi coordonator al atentatelor din 13 noiembrie, a efectuat un sejur în Siria şi Abdeslam era însărcinat să-l ducă în Belgia când au fost controlaţi la frontiera austro-ungară, în septembrie.
Antrenaţi în Siria
În cursul anchetei, poliţia belgiană a stabilit că o echipă de 15 persoane planifica un atentat contra unui aeroport şi patru dintre ei, aflaţi în închisoare, vor trebui să răspundă pentru participarea lor la această celulă. Alţi 12 indivizi sunt căutaţi în continuare – cinci belgieni (doi plecaţi în Siria), cinci francezi, un olandez, plecat şi el să lupte în Siria, şi un marocan. Trei suspecţi aparţinând aceleiaşi reţele au fost ucişi în ultimele luni.
Toţi aceşti tineri formează o singură celulă care executa proiecte de atentate organizate în Siria. Potrivit poliţiei, Abdelhamid Abaaoud avea misiunea la Raqqa, fieful jihadiştilor SI în Siria, ca tinerii recrutaţi în Belgia să fie antrenaţi şi pregătiţi să revină radicalizaţi în Europa. El a sfârşit prin a veni, la rândul lui, în Franţa pentru a participa la masacrele din Paris. În jurul lui, Abaaoud a alcătuit o reţea de 30 jihadişti legaţi de prietenia de cartier, de delincvenţă sau experienţa iniţiatică în Siria. Dimensiunea reţelei rămâne ambiguă şi poate ascunde alţi complici pentru moment necunoscuţi.
În plus, alte celule stau în „adormire”, putând fi activate oricând. Un scenariu de coşmar, pentru că, dincolo de cei doi suspecţi vânaţi de poliţia belgiană, posibilitatea ca aceste atacuri să fi fost comise de complici încă necunoscuţi de serviciile de securitate rămâne întreagă. Desigur că în spatele atentatelor rămâne Statul Islamic. Comanditarul atentatelor din Europa. Faptul că în prezent mari oraşe ca Frankfurt sunt în stare de alertă dovedeşte că amploarea ameninţării organizaţiei jihadiste în Europa este considerată ca fiind foarte serioasă.
Patrick Calvar, şeful DGSI, afirma că „dispunem de informaţii privind prezenţa de comandouri pe solul european, dar nu le ştim localizarea şi obiectivele“.
