Cele mai numeroase grupuri ale românilor din metropola italiană sunt originare din Transilvania, Moldova și Basarabia.
Un grup de tineri români din Torino luptă să promoveze valorile și tradițiile românești prin dans. Este vorba despre ansamblul Vatra, fondat de un tânăr originar din Basarabia. Grupul de dansatori populari promovează mai cu seamă tradițiile din Transilvania și din Moldova, regiuni de unde provin cei mai mulți dintre românii stabiliți în zona Torino.
Dincolo de faptul că acești români au cetățenii diferite, a României sau a Republicii Moldova, dincolo de faptul că unii s-au născut în țară, iar alții în Italia, și dincolo de faptul că unii dintre dansatori provin din familii pur românești, iar alții din familii mixte, pasiunea pentru dansurile populare i-a unit pe tinerii români din această metropolă italiană.
Grupul a fost fondat în toamna anului 2011 de Iurie Răileanu, de 24 ani, cu sprijinul asociației Frăția. De atunci el își menține titlul de conducător artistic și a reușit să strângă în jurul său tineri voioși cu vârste cuprinse între 5 și 30 de ani.
Dansurile, o formulă de dialog cultural
Până în prezent ansamblul Vatra a participat la mai mult de 60 de spectacole, în cadrul diferitelor festivaluri naționale, dar și concursuri și concerte de nivel regional și provincial.
”Fiind organizate nu numai de comunitatea română dar și de cea italiană, dovedesc o dorință de integrare reciprocă între cele două culturi. Trebuie precizat că tinerii membri, mulțumită cărora e permisă această colaborare din punct de vedere artistic, nu sunt dansatori de profesie: unii sunt încă elevi, alții studenți, alții lucrează. Ceea ce-i unește e pasiunea pentru dansurile populare și un spirit de muncă demn de o echipă de profesioniști”, spun reprezentanții comunității românești din Torino.
Se întâlnesc de mai multe ori pe săptămână pentru a învăța pași noi și pentru a repeta coregrafiile vechi, iar rezultatele dorite nu apar mereu ușor. Procesul de maturizare și perfecționare se poate desfășura de-a lungul multor ani, iar munca grea este indispensabilă pentru a trece de la un nivel de începător la unul avansat.
“Este esențial ca nivelele să fie trecute împreună, ca grup, nu doar individual. Se întâmplă că atunci când nu muncești destul de mult să te simți în urmă, exclus. În felul ăsta armonia grupului se întrerupe. Tehnica e un limbaj ce trebuie învățat pentru a putea comunica prin propriul corp cu ceilalți colegi, atunci când cuvântul e prezent doar în acompaniamentul muzical”, explică Iurie Răileanu.
„În ciuda faptului că ea este baza pentru o exprimare corectă, mesajul principal al fiecărui dansatori nu este: ”uite cât de bine dansez!”, ci ”bucură-te împreună cu mine!””, adaugă el. Cine își dorește să fie dansator în ansamblul condus de tânărul din Basarabia se poate înscrie oricând la cursurile de pregătire, care se împart în trei categorii: copii, adolescenți, tineri/adulți. Sunt ținute în sediul asociației Frăția și în sălile de dans ale școlii „Luna Nueva”.
Ideea unui propriu ansamblu i-a venit lui Iurie Răileanu pe vremea când colabora cu asociația Basarabia (2009-2011), dar pasiunea lui pentru dansul popular și-a descoperit-o pe când avea doar 10 ani. Atunci urca pe scenă pentru prima oară, în calitate de dansator al ansamblului Izvoraș, în Republica Moldova. După opt ani, problemele economice l-au împins să se despartă de casă și de ansamblu, dar nu și de dans.
Uniți de dorul de casă
”Suntem înduioșați de poveștile tinerilor, prin care transpare iubirea față de lucrurile simple, tipice copilăriei la țară, și un mare dor de casă. Înțelegem că alegerea numelui „vatra” nu este una cazuală, pentru că la vatra sobei se adunau cu toții de mici. Acolo ajungea scânteia focului de iarnă, când mai puneau câte un lemn să-l țină aprins. Acolo strângeau jăraticul toamna pentru un porumb copt. Vatra cuptorului le dăruia mireasma pâinii abia scoasă, proaspătă și rumenă. În același timp vatra e căminul părintesc, pragul pe care se așezau vara să asculte doinele bunicii”, spun membrii comunității românești din Italia.
„Pentru mine vatra mai înseamnă și noroc, deoarece eu mă simt norocoasă: sunt departe de casă și totuși foarte aproape. Nu vă pot explica emoția care mi-o dă zâmbetul unei simple femei văzându-mă în costum popular sau micii pași ai copiilor de 5-7 ani, cărora le dau lecții sub supravegherea lui Iurie”, mărturisește Roxana Bejan, de 17 ani, din Iași. „Recunosc că la început îmi doream mai mult să-mi fac prieteni. Acum însă sunt altă persoană. Vatra m-a ajutat să cresc și să înțeleg că de fapt… eu iubesc dansul!”, adaugă colegul său Victor Moșneagă, 23 de ani, din Republica Moldova.
Deschidere și spre alte tradiții
Acum grupul își dorește să promoveze și să celebreze tradițiile populare din zone ale lumii, pe lângă tradițiile românești, într-un soi de dialog al culturilor. Pentru a atinge acest scop au dezvoltat repertoriul de dansuri și au adăugat celor din zonele Moldovei și Ardealului, dansul rusesc Kalinka, tarantella napoletana și polca finlandeză. Vor urma dansuri tradiționale ale Bulgariei, Ucrainei și Greciei.
Totuși, liderul ansamblului este îngrijorat că nu va putea realiza acest proiect cultural, din motive economice, pentru că toate costumele populare necesare sunt destul de scumpe.
Din acest motiv, el apelează la susținerea celor care iubesc dansurile populare: pe site-ul oficial,
www.gruppovatra.com, este pus la dispoziție un formular prin care pot fi făcute donații online. Tinerii dansatori pot fi găsiți și pe facebook, pe pagina lor oficială „Gruppo Vatra”.
