În momentul de față, marii producători au ajuns la o înțelegere care a stabilizat cotațiile la nivel mondial.
Pe piaţa românească, preţul carburanţilor auto a fost relativ stabil, puţin mai scăzut decât anul trecut. Un litru de benzină a depăşit la pompă 5 lei. Cel de motorină e la acest prag, minus unul sau doi bani. Preţul la pompă rezultă în urma combinaţiei dintre cotaţia internaţională a petrolului şi cursul de schimb leu-dolar. 55% din preţ rezultă din taxe şi accize.
Dacă apreciem situaţia internă a fiscalităţii ca relativ constantă pe următoarele şase luni (până la finalul anului sau chiar după acesta), mai avem factorii externi: cotaţia petrolului pe piaţa internaţională şi cursul leu-dolar. Orice analist de pieţe întrebi despre cotaţia petrolului îţi va vorbi despre aceşti doi factori. Dar, mai există şi alţii – imponderabilele momentului.
Rusia şi Arabia Saudită s-au înţeles
Preţul petrolului a crescut, după ce Rusia şi Arabia Saudită s-au înţeles să discute modalităţi de stabilizare a pieţei petrolului, informează BBC. Anunţul a fost făcut de ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi de omologul său saudit, Khalid al-Falih. Preţul ţiţeiului Brent a sărit iniţial cu 5%, apoi a scăzut cu 1,6%, la 47,56 dolari pe baril.
“Există două tipuri de ţiţei, în funcţie de conţinutul de sulf: Brent şi Urals. Ţiţeiul Brent e mai bun şi pelucrabil cu costuri mai mici. Urals este mai greu: trebuie desulfurat înainte de rafinare”, a spus pentru RL expertul în petrol şi gaze Dan Roşu.
Revenind, într-o declaraţie comună, demnitarii rus şi saudit au spus că planul e de “sprijinire a stabilităţii pieţei petrolului, asigurând astfel un nivel constant al investiţiilor, pe termen lung”. Rusia este profund deranjată de scăderea preţului petrolului, care o aruncă într-o criză economică profundă, pentru că economia sa e bazată pe exporturile de petrol şi gaz metan. Aşadar, Moscova încearcă, măcar dacă nu poate mări preţul petrolului, să-l facă să nu mai scadă.
Factorul China şi necunoscutele viitorului
Website-ul de specialitate OilPrice.com notează că “a şti ce stocuri de petrol are China poate fi vital pentru a prezice viitoarele mişcări de pe piaţa globală a petrolului”. Expertul în politici energetice Tudor Popescu a declarat RL că în prezent există oricum un stoc uriaş de ţiţei, care e plimbat de mari petroliere pe mările şi pe oceanele lumii. Motivul – nu sunt cumpărători – toată lumea are stocuri şi aşteaptă consumarea lor. Iar consumul e mic.
Revenind la “factorul China”, Beijingul nu consideră că este bine să împărtăşească şi altora ce are de gând să facă, nici exact care sunt stocurile sale. Cel puţin, aceasta a fost realitatea până lunea aceasta, “când, cu graţie, China şi-ar fi dezvăluit rezervele strategice de petrol acumulate în prima parte a acestui an: 31,97 milioane de tone, ceea ce reprezintă 33-36 de zile de importuri chinezeşti”, conform OilPrice.com.
Cifra e mai mare decât se aşteptau analiştii, dar nu ar trebui să însemne prea mult, pentru că nu se ştie cât de mult s-a stocat până la începutul anului şi chinezii nu includ în informaţiile lansate nimic despre ce poate fi ascuns în instalaţiile comerciale de depozitare. Iar la final să ne imaginăm: ce s-ar petrece dacă Beijingul ar arunca pe piaţă o cantitate substanţială de petrol? Simplu – preţul petrolului ar scădea şi mai drastic.
