Peste câteva zile, italienii vor vota în cadrul referendumului asupra reformelor constituţionale care ar putea avea consecinţe dramatice pentru întreaga Europă. Inclusiv ieşirea din scenă a premierului Matteo Renzi.
Înaintea referendumului constituţional din 4 decembrie, care vizează reducerea puterilor Senatului italian şi numărul senatorilor simplificând procedura votului de încredere, polemica face ravagii, partizanii „da“-ului şi ai „nu“-ului părând două armate inamice.
Premierul, împins spre demisie
Partidul Democrat (PD) al lui Renzi se dezbină. În ce priveşte celelalte partide, se aliniază asupra unui „nu“ ofensiv, de la berlusconnieni la populiştii Ligii Nord, trecând prin Mişcarea 5 Stele. Şi aşa, 4 decembrie a devenit o ocazie visată de partidele de opoziţie, „nu“-ul lor având un scop politic precis – fragilizarea lui Renzi şi împingerea lui spre demisie şi inaugurarea unei noi faze de instabilitate care le-ar permite ascensiune.
Senatorii şi deputaţii Mişcării 5 Stele (M5S) vor să canalizeze referendumul pentru a scăpa de premierul Renzi şi ultimele sondaje dau un avans de 5 puncte taberei „nu“. În aprilie, Renzi, 41 ani, a propus un pachet constituţional de reforme care a fost votat şi privit ca un avans istoric, iar Renzi considerat ca tânărul lider tehnocrat care vrea reformarea structurilor baroce de guvernare. Pieţele, Comisia Europeană, Confindustria au aplaudat călduros ideea unui parlament raţionalizat cu un cadru mai puternic. Dar, din nefericire, Renzi a decis că vrea susţinerea poporului şi a apelat la un referendum.
Euroscepticii, pe val
Numai că vântul schimbării în democraţiile occidentale s-au transformat de atunci într-o furtună şi, aşa cum au demonstrat votul Brexit şi alegerea lui Trump, alegătorii au încetat să ofere răspunsuri politicienilor lor. Şeful M5S, Beppe Grillo, a realizat conexiuni şi acum formaţiunea sa populistă dispune de 30% în sondaje. În ce priveşte dreapta dură, Matteo Salvini, şeful Ligii Nord, anti-imigraţie, pluteşte şi el pe val, descriind triumful lui Trump ca o revoltă contra mondializării. Criza financiară a schimbat opiniile italienilor. Tradiţional partizanii cei mai entuziaşti ai integrării europene, italienii sunt acum furioşi de eşecul UE de a împărţi povara enormului val de migranţi spre coastele lor sudice.
Înființată acum şapte ani, M5S a devenit una din cele mai mari organizaţii populiste din Europa şi este acum principala forţă de opoziţie din Italia, atrăgând electoratul de dreapta spre o linie dură asupra imigraţiei. Iar dacă M5S va deveni un guvern, turul caruselului pentru Italia şi Europa va fi greu de continuat. Grillo a făcut apel la votarea ieșirii din euro, un referendum „Italeave“, pentru ca „oamenii să poată decide suveranitatea monetară“.
Şi dacă aşa ceva ar putea veni, unul din membrii fondatori ai UE ar deveni epicentrul unei crize a zonei euro, ceva ce nu îşi poate permite.
