NATO s-a reunit la cererea Turciei, care a decis gruparea campaniilor sale împotriva Statului Islamic şi a militanţilor kurzi PKK într-un război mai larg „contra terorismului“.
Ambasadorii celor 28 de state membre NATO s-au reunit la Bruxelles pentru discutarea campaniei Turciei împotriva Statului Islamic şi a militanţilor kurzi ai PKK în Siria. Reuniunea, solicitată de Ankara, s-a axat pe articolul 4 din Tratatul Alianţei, care invocă o consultare, dar nu declanşează automat o acţiune militară din partea colegilor din NATO. Întrunirea Alianţei a urmat acordului încheiat luni între SUA şi Turcia, care au decis întărirea cooperării lor militare contra SI în Siria.
În paralel, Turcia a promis continuarea acţiunilor represive contra rebelilor kurzi până când aceştia vor depune armele. Noul parteneriat vizează „stabilirea unei zone libere de Statul Islamic şi ameliorarea securităţii şi stabilităţii de-a lungul frontierei între Turcia şi Siria”, a declarat un responsabil militar american în marginea vizitei preşedintelui Barack Obama în Etiopia. Acordul vizând crearea unei zone libere de SI urmează unui val de violenţe legate de conflictul sirian care a incitat Turcia, membră NATO, să lanseze pentru prima oară lovituri aeriene contra Statului Islamic şi să permită coaliţiei internaţionale condusă de SUA să utilizeze bazele sale aeriene pentru bombardarea ţintelor militare în Siria, şi în special a bazei de la Incirlik. Detaliile acordului evocat de Washington rămân de definit.
Succes diplomatic
Planul este o victorie diplomatică pentru Turcia, care multă vreme a condiţionat alăturarea sa la lupta împotriva teroriştilor Statului Islamic de crearea unei zone de pace în nordul Siriei, la frontiera de circa 900 km ce separă cele două ţări. Responsabilii americani au declarat pentru New York Times că au acceptat să lucreze cu Turcia şi combatanţi rebeli sirieni pentru constituirea unei fâşii de teren de 60 mile în apropierea frontierei, care va constitui o oază de pace pentru refugiaţii sirieni. Turcia adăposteşte 1,8 milioane refugiaţi din calea războiului civil din Siria.
Citește și: SUA şi Turcia le-au pus gând rău teroriştilor din Siria
Aproape simultan cu intrarea sa în războiul contra jihadismului, Turcia a bombardat bazele aeriene ale rebelilor PKK din nordul Irakului şi acţiunile continuă. Dubla ofensivă angajată de Ankara contra militanţilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi a jihadiştilor SI alimentează suspiciunile şi mulţi afirmă că prioritatea turcilor este lupta contra kurzilor, şi nu contra SI. Ilustrând aceste suspiciuni, kurzii din Siria au acuzat Turcia că a deschis focul asupra a două localităţi din sectorul frontalier Zur Maghar, în provincia Alep (nordul Siriei). Un responsabil turc a declarat pentru AFP că armata nu are intenţia să ţintească kurzii sirieni şi referindu-se la separatiştii kurzi ai PKK el a precizat: „Operaţiunea militară în curs vizează neutralizarea ameninţărilor iminente pentru securitatea naţională a Turciei şi continuă contra SI în Siria şi contra PKK în Irak”.
Împotriva PKK
„Lupta contra ameninţării teroriste, fie că vine din interior sau din exterior, va continua cu determinare”, declară premierul turc Ahmet Davutoglu, care conduce partidul aflat la putere din 2002, AKP, dar care a pierdut majoritatea absolută la alegerile din 7 iunie. Este vorba de o luptă pe două fronturi şi împotriva a doi inamici consideraţi de Ankara la fel de ameninţători. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a decis alăturarea la lupta coaliţiei internaţionale împotriva terorismului, dar are propria agendă prioritară internă – combaterea rebelilor PKK. De unde şi situaţia ciudată – PKK şi PYD, clona sa siriană, combat jihadiştii în nordul Siriei, dar în acelaşi timp sunt ţinta unuia dintre membrii acestei coaliţii.
Analiştii avertizează că o reluare a conflictului kurd în Turcia va complica serios datele regionale, cu riscul destabilizării pentru multă vreme a unei ţări care rămâne un actor geostrategic major, atât în plan militar cât şi economic şi politic. O reluare a confruntărilor în sud-estul Turciei, cu majoritate kurdă, ca şi în marile oraşe din vest, unde trăiesc numeroşi kurzi, ar fi devastatoare. În Turcia trăiesc circa 15-20 milioane de kurzi din totalul de 70 milioane locuitori.
Fronturile politice şi geopolitica sunt în coliziune în Turcia şi în balanţă ar fi chiar viitorul politic al preşedintelui Erdogan. Alegătorii turci au negat la legislativele de luna trecută partidul neo-islamist Justiţie şi Dezvoltare al lui Erdogan (AKP), aflat la a patra victorie electorală, dar fără a mai obţine majoritatea absolută în Parlament. Turcia a început o tranziţie încă nesigură. După atentatul de săptămâna trecută din Suruc şi atacurile la frontiera de sud cu Siria, Ankara a abandonat politica prudentă în privința de SI şi a intrat în luptă contra terorismului.
Dorinţa de superputeri prezidenţiale
AKP, cu 18 locuri în minus în Parlament, este angajat în negocieri privind o mare coaliţie cu Partidul Republican al Poporului (CHP), creat de Mustafa Kemal Atatürk, omul care a fondat republica pe ruinele Imperiului Otoman după primul război mondial. Or, Erdogan mizează pe noi alegeri anticipate în toamnă, în speranţa unei susţineri suficiente pentru a-şi asigura creşterea puterilor prezidenţiale. Analiştii turci susţin însă că „noi alegeri sunt foarte riscante – invincibilitatea AKP a dispărut şi de această dată lumea ştie cât este de vulnerabil”.
Dorinţa lui Erdogan de a deplasa Turcia de la un sistem parlamentar la o superpreşedinţie executivă este tocmai cea care a dus la pierderea susţinerii AKP din partea alegătorilor. Formaţiunile opoziţiei kurde care au câştigat locuri în Parlament au croit cadrul strategiei lui Erdogan ce constă în a acuza kurzii drept lupiseparatişti în blană de oaie şi sub pragul de 10% necesar pentru intrarea în organul legislativ. Şeful HDP, Selahhatin Demirtaş, preciza luni că „unul din obiectivele operaţiunilor aeriene, terestre şi media este sabotarea HDP în alegerile anticipate”.
» Preşedintele Erdogan a declarat „imposibilă“ continuarea procesului de pace cu PKK atâta vreme cât continuă să „ameninţe unitatea naţională” prin atacuri sângeroase contra forţelor de securitate turce.
