Timp de decenii, armata americană a format soldaţi în zeci de ţări, dar în ultimii ani miliardele americane nu mai reuşesc să menţină forţele străine gata de luptă.
Potrivit New York Times, cu o frecvenţă alarmantă în cursul ultimilor ani, mii de forţe de securitate americane formate în Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Asia de Sud s-au prăbuşit sau au fugit, punând în discuţie eficacitatea zecilor de miliarde de dolari cheltuite de SUA în programele de formare a militarilor străini, ca şi pentru impunerea principiului central al abordării Administraţiei Obama pentru lupta contra insurecţiilor. Reculul a fost mai pronunţat în trei ţări care prezintă cele mai mari provocări pentru Casa Albă.
Armata şi poliţia formate de Pentagon în Irak ezită să se angajeze în confruntări cu jihadiştii în provincia Anbar, inima grupului Statul Islamic, în timp ce forţele şi miliţiile guvernului de la Bagdad, susţinute de americani în Afganistan, au dus lupte grele cu talibanii care intraseră în marele oraş strategic Kunduz. Iar în Siria un program al Departamentului Apărării de 500 milioane dolari pentru formarea rebelilor locali moderaţi pentru a lupta contra SI nu a reuşit să pregătească decât un număr redus de soldaţi.
Forţele formate de americani se confruntă cu probleme diferite în fiecare ţară şi unii scapă de sub controlul SUA. Dar, după cum arată responsabilii militari şi ai luptei contra terorismului, ceea ce au în comun mulţi dintre aceşti soldaţi formaţi este lipsa unui leadership, o lipsă a voinţei şi necesităţii de a funcţiona în contextul problemelor politice dificile cu prea puţină susţinere. Fără consilierii lor americani, numeroase forţe locale au demonstrat în multe ocazii o incapacitate de a lupta. Karl W. Eikenberry, fost comandant militar şi ambasador al SUA în Afganistan, declara pentru NYT: „Foaia noastră de drum de a construi forţe de securitate în cursul ultimilor 15 ani este mizerabilă”.
Fără chef de luptă
Armata americană a format soldaţi în zeci de state, dar, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, această misiune a crescut în ambiţie şi la scară, în special în Afganistan şi în Irak, unde scopul ultim era de înlocuire a trupelor americane desfăşurate în teren. Necesitatea reconstruirii armatei irakiene dizolvată de SUA după invazia din 2003 a reuşit în timp şi trupele americane s-au retras opt ani mai târziu. Dar acest efort de 25 miliarde dolari s-a prăbuşit după plecarea americanilor, când politizarea conducerii armatei dirijate de premierul de atunci, Nouri Kamal al-Maliki, a erodat eficacitatea armatei la toate nivelurile.
Trupe „înlocuitoare“
În discursul din mai 2014 la West Point, preşedintele Obama a pus formarea de trupe străine în centrul strategiei sale de luptă contra grupurilor militare care ameninţă interesele americane. El preciza că SUA nu vor mai trimite mari armate pentru a lupta în războaie şi, cum este cazul Afganistanului, va continua să-şi retragă forţele care se află acolo. Şi, în loc de această strategie, va trimite un mic număr de formatori şi de consilieri militari pentru ajutarea forţelor locale cărora le va furniza logistică, informaţii şi alte forme de susţinere.
Abordarea lui Obama a suferit însă mai multe eşecuri şi faptul că majoritatea republicanilor sau a democraţilor nu au dovedit un apetit de a trimite un mare număr de trupe americane a determinat Administraţia Obama să-şi ajusteze strategia întorcându-se spre ajutorul aliaţilor re-gionali pentru susţinerea forţelor locale.
Înfrângeri costisitoare
În Africa de Nord-Vest, SUA au cheltuit peste 600 milioane dolari pentru lupta contra militantismului islamist, cu programe de formare, din Maroc până în Ciad. Responsabilii americani anunţau că armata din Mali era un partener exmplar dat în 2012, combatanţii islamişti reveneau din luptele din Libia punând armata în derută, inclusiv unităţile formate de forţele americane speciale. În Yemen, trupele americane şi forţele formate pentru a lupta contra terorismului au fost desfiinţate când rebelii huthi au invadat capitala anul trecut şi au forţat guvernul să ia calea exilului. Mai recent, în Afganistan, în Irak şi în Siria, campaniile militare contra talibanilor şi a Statului Islamic au făcut puţine progrese şi în lupte participau doar patru sau cinci militari formaţi de americani. Pentagonul a declarat săptămâna trecută că va suspenda programul formării noilor recruţi în Siria, Iordania şi Turcia.
În Afganistan, SUA au cheltuit circa 65 miliarde dolari pentru construirea forţelor armatei şi poliţiei. În Somalia, guvernul american a investit aproape un miliard dolari în strategia globală, dar grupul terorist Shabaab continuă să comită atentate în Mogadiscio şi în ţările vecine.
Programul este afectat de lipsa de recruţi gata să lupte cu SI în locul armatei preşedintelui Bashar al-Assad.
