Reveniţi din vacanţă, liderii UE și ai statelor membre pregătesc terenul pentru summitul UE din 16 septembrie de la Bratislava care vizează consolidarea blocului european post-Brexit.
Think tank-ul Bruegel, unul dintre cele mai respectate din capitala europeană, Bruxelles, a dezvăluit ideea sa privind un „parteneriat continental“ între Londra și Uniunea Europeană, destinat să nu slăbească nici Regatul Unit, dar nici cei 27 de membri ai UE rămași după Brexit, pentru „următorii 10, 15, 20 ani“. Este unul din primele studii post-referendumul britanic care propune o nouă „colaborare între Marea Britanie și UE, realist din punct de vedere politic și economic, pragmatic, dar și ambiţios, și posibil aplicabil și altor vecini ai Uniunii.
Concret, studiul Breugel propune avantaje pentru Londra și multe cedări din partea UE. Motivul ar fi că într-o lume din ce în ce mai volatilă, nici Regatul Unit, nici Uniunea celor 27 nu au interesul unei separări care le-ar slăbi dacă vor să continue să stea la masa marilor puteri. Studiul semnat de trei economiști – Jean Pisani-Ferry, Guntram Wolff și Andre Sapir – pleacă de la constatarea că britanicii, prin votul lor, au exprimat respingerea proiectului „politic“ european: integrarea tot mai presantă și sacrificiul asumat de state privind cedarea unei părţi a suveranităţii lor în profitul structurii supranaţionale (Curtea de Justiţie a UE, Comisia Europeană). Tema migraţiei s-a aflat de asemenea în centrul campaniei pro-Brexit, britanicii punând în cauză libertatea de circulaţie a persoanelor, în fond una din cele patru libertăţi fundamentale ale Pieţei Comune (alături de circulaţia bunurilor, serviciilor și a capitalurilor). Ideea ar fi, ţinând cont de aceste „constrângeri“, să continue propunerile făcute Londrei privind un acces la piaţa internă și la cei peste 450 milioane de consumatori, autorizarea ţării să limiteze accesul cetăţenilor europeni pe teritoriul său (instituind, de exemplu, cote anuale pentru venirea europenilor în regat și invers, a britanicilor în Uniune).
Ţara ar urma să continue să verse cota sa la bugetul Uniunii și să se supună regulilor de funcţionare a acesteia (politica de concurenţă, norme de mediu, protecţia consumatorilor, etc). Dar vor avea voturi la capitolul privind elaborarea legilor legate de piaţa unică. În sânul noii structuri de guvernare, un „consiliu de parteneriat continental“, în care Londra va trebui ţinută la curent cu proiectele de directive și de reglementare pe care le va putea discuta și propune amendamente. „Ultimul cuvânt va continua să revină Uniunii“, conced autorii studiului. Potrivit Breugel, acest „parteneriat“ ar putea fi extins și la alte ţări – Ucraina, Turcia…
Model norvegian sau elveţian?
La Bruxelles, în ultimele săptămâni, specialiștii s-au aplecat asupra modelelor norvegian sau elveţian de cooperare cu UE, pentru a stabili care ar fi cel mai adaptat cazului britanic. Norvegia este membră a spaţiului economic european, poate accede la piaţa unică, dar trebuie să respecte deplin libertatea circulaţiei persoanelor și să aplice fără să discute legislaţiile Uniunii. Elveţia dispune mai mult de latitudine privind reglementarea, dar face parte din spaţiul fără pașaport Schengen.
Punerea în practică a acestei noi relaţii ar duce la crearea a două „cercuri“, o Uniune mereu mai integrată, poate cu mai puţini membri, dar cu alţii care ar putea fi tentaţi să adere la modelul „parteneriatului continental“. Studiul estimează că poate ar fi mijlocul de „recentrare“ a Europei cu un „nucleu dur“ al ţărilor cele mai convinse că trebuie continuată avansarea în integrare și împărtășirea suveranităţii.
O problemă politică
Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a declarat că dacă ieșirea Marii Britanii din UE va fi prost gestionată, atunci Uniunea va fi în „mare dificultate“. Brexit este mai mult decât o problemă psihologică, este o enormă problemă politică, a precizat ministrul subliniind că Marea Britanie nu trebuie autorizată să „păstreze lucrurile cele mai bune“ legate de Europa fără „să își asume responsabilităţile“. Cancelarul Angela Merkel declara pentru ARD că „suntem cu toţii de acord în UE că ieșirea Marii Britanii are un mare impact“ și a cerut statelor membre rămase să se asculte unele pe altele și să evite declaraţii precipitate privind decizii politice. Liderii europeni refuză să accepte o „Europă a la carte“, lăsând Marea Britanie să-și selecţioneze părţile pe care le dorește din relaţiile viitoare, cum ar fi accesul la piaţa unică și respingând principii ale UE ca libera circulaţie a persoanelor.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic declara zilele trecute că premierul Theresa May nu va declanșa procedura de ieșire a ţării din UE înainte de finele anului.
