Un grup de analiză format din experți ucrainieni consideră că Rusia și-a schimbat strategia în Republica Moldova, „după tentativa eşuată de lovitură de stat din 14 ianuarie 2016 la Chişinău”. Totodată, ei consideră că revenirea la alegerea directă a președintelui ar putea duce la creșterea instabilității politice în țară, informează Unian, citat de Agerpres.
La acea dată, zeci de mii de persoane au protestat în centrul Chişinăului, cerând demisia conducerii moldovene, în cadrul unor manifestaţii printre ai căror organizatori s-au numărat şi două partide proruse Partidul Nostru şi Partidul Socialiştilor.
„Liderii militari şi politici ai Federaţiei Ruse au renunţat la acţiuni speciale operative faţă de organismele puterii de stat din Republica Moldova şi au trecut la promovarea unor schimbări politice interne pe plan juridic, care să-i permită Kremlinului să-şi atingă obiectivele în această republică”, se menţionează în analiza experţilor think tank-ului Da Vinci AGa.
La 4 martie a.c., Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat neconstituţionale mai multe modificări la Legea supremă operate la 5 iulie anul 2000, inclusiv cea care prevede ca preşedintele să fie ales de parlament. Astfel, Curtea Constituţională a stabilit că după expirarea mandatului actualului preşedinte (Nicolae Timofti), şeful statului ar urma sa fie ales prin vot direct.
„Revenirea la alegerea directă a preşedintelui Republicii Moldova ar putea duce la creşterea instabilităţii politice în ţară, existând pericolul accederii în funcţia de şef al statului a unui candidat prorus (…)”, susţin analiştii Da Vinci AG.
Potrivit unui sondaj din luna ianuarie, principalul favorit în perspectiva alegerilor prezidenţiale este liderul Partidului Socialist, prorus, Igor Dodon, acesta fiind urmat de Andrei Năstase, unul din liderii mişcării protestatare Dreptate şi Adevăr (DA), al cărui angajament faţă de cursul proeuropean al Moldovei lasă loc de îndoieli, consideră experţii ucraineni. Totodată, presa de peste Prut scria recent, citând acelaşi sondaj, că fostul ministru al educaţiei Maia Sandu (reformistă, proeuropeană) se clasează abia pe locul trei în intenţiile de vot.
Conform opiniei experţilor ucraineni, Federaţia Rusă ar considera prioritar scenariul potrivit căruia noul preşedinte al Republicii Moldova ar putea să iniţieze şi să semneze un document asemănător ‘Memorandumului Kozak’ pentru reintegrarea Transnistriei în cadrul Republicii Moldova.
„Memorandumul Kozak”, în versiunea sa din 2003, prevedea ca Republica Moldova să devină o ‘federaţie asimetrică’, iar Transnistria să aibă statut special şi posibilitatea de a bloca proiecte de lege indezirabile pentru regiune, în condiţiile în care Găgăuzia, regiune din sudul republicii, beneficiază de la începutul anilor 1990 de autonomie teritorială.
Republica Moldova se angaja, de asemenea, să respecte statutul său de neutralitate şi să-şi demobilizeze armata şi să ofere Rusiei dreptul la staţionarea de trupe în Transnistria pe o perioadă de 20 de ani, ca unei ţări care garantează soluţionarea conflictului transnistrean, aminteşte grupul de experţi ucraineni. Un astfel de scenariu este susţinut indirect de Declaraţia OSCE, adoptată la 6 decembrie 2015 la Belgrad, care prevede statut special pentru Transnistria în componenţa Republicii Moldova, susţin aceştia.
Reintegrarea celor 500.000 de locuitori ai Transnistriei în cadrul Republicii Moldova (cu o populaţie de 3,5 milioane de persoane) ar putea avea o serie de implicaţii politice serioase, estimează experţii Da Vinci AG. Printre acestea se numără menţinerea şi consolidarea contingentului de trupe ruse din Transnistria; blocarea aspiraţiilor euroatlantice ale Chişinăului; alegeri parlamentare şi locale ţinând cont de voinţa populaţiei Transnistriei, ceea ce va conduce la consolidarea unei majorităţi proruse în parlament; iniţierea de către legislativ a unor schimbări pe planul politicii externe şi posibilitatea reorientării Republicii Moldova spre Uniunea Eurasiatică, condusă de Rusia.
