21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialFacţiunea Sudairi preia puterea în Arabia Saudită într-un context regional tensionat

Facţiunea Sudairi preia puterea în Arabia Saudită într-un context regional tensionat

Regele Salman, 79 ani, a fost întronat vineri la Riad la câteva ore după decesul în acea noapte a fratelui său vitreg, Abdallah, 90 ani, care a jucat un rol-cheie în Golf şi în regiune. Noul suveran al Arabiei Saudite, prima ţară exportatoare de petrol dar şi un stat-cheie în Orientul Mijlociu şi gardian al locurilor sfinte ale Islamului, va trebui să înfrunte o geopolitică regională tensionată şi imprevizibilă. Prinţii săi moştenitori, Moqren şi Ben Nayef îşi preiau dosarele în timp ce sâmbătă şi duminică, Arabia Saudită a primit cu fast liderii mondiali veniţi să-şi prezinte condoleanţele după decesul regelui Abdallah.

Palatul regal a anunţat într-un comunicat decesul lui Abdallah, în vârstă de circa 90 ani – data exactă a naşterii este necunoscută . Suferind de o pneumonie, el era spitalizat din 31 decembrie la Riad şi starea de sănătate a necesitat intubare pentru a putea respira. O agonie păstrată secretă în această ţară unde opacitatea s-a ridicat la rang de virtute. Nimeni, în afara unui cerc restrâns al familiei, nici chiar cabinetul regal, nu ştie exact starea de sănătate a suveranului wahhabit. Zvonurile sunt neverificabile dar presa europeană relata în ultimele zile că cercurile de putere pregăteau succesiunea. Tranzitul puterii s-a operat rapid, fără surprize, fratele său vitreg, prinţul moştenitor Salmane a preluat tronul. El este al 25-fiu al lui Abdelaziz ben Abderrahmane al-Saoud, fondatorul regatului, care a avut 53 de copii de sex masculin şi 36 fiice de la 32 soţii. Salman ben Abdel Aziz devine rege la o vârstă avansată şi are o sănătate fragilă şi în acest context atenţia diplomaţilor este atrasă de o a treia persoană, prinţul Moqren ben Abdelaziz, 69 ani, al 35-lea şi cel mai tânăr dintre fii supravieţuitori ai lui ibn Saoud. Un observator declara că „succesiunea lui Abdallah nu pune nici o problemă, abia după aceea riscă să apară problemele”. După întronizarea de vineri, noul suveran saudit a confirmat numele prinţului moştenitor care fusese desemnat de predecesorul său – Moqren, dar imediat a numit prin decret un „vice-prinţ moştenitor” în persoana nepotului său Mohamed ben Nayef, 55 ani, ministru de Interne şi şi-a plasat propriul fiu, Mohammed ben Salmane în fruntea armatelor. „Este o revenire în forţă a clanului Sudairi” arată cercetătorul Hasni Abidi de la Global Studies Institute, adică grupul foarte sudat format de fiii Hassei bint Ahmad al-Sudairi, soţia favorită a regelui Abdelaziz, mamă a şapte din cei 36 fii. Ultimul monarh membri al acestei branşe a dinastiei era regele Fahd, binecunoscut la Geneva pentru  construirea în 1978 a unei vaste vile într-o localitate vecină.

Clanul Sudairi

Este un răspuns al noii generaţii, cea a nepoţilor, care îşi aşteaptă  nerăbdători rândul în continuitatea regimului. Controlând poliţia, garda naţională şi serviciile secrete, Mohammed ben Nayef este practic omul forte al regatului. Este campion al luptei contra terorismului şi în 2009 a supravieţuit unui atentat Al Qaeda. Şi este fiul lui Nyef care a fost prinţ moştenitor şi mai ales ministru de Interne 37 ani iar cu fiul său Mohammed supravieţuirea dinastiei este asigurată. Analiştii susţin că această cascadă rapidă de anunţuri  în gerontocraţia saudită a fost planificată  dinainte şi demonstrează că în inima regimului nu există instabilitate, ceea ce este extrem de important, pentru că nu a existat până acum o succesiune într-un context atât de tensionat – căderea cursului petrolului, Yemenul vecin trecut sub control şiit, Irakul şi Siria pradă Statului Islamic.

Politica externă

Un subiect crucial pentru Arabia Saudită este relaţia cu Statele Unite într-un moment în care Barack Obama doreşte o înţelegere cu Teheranul şi în care regatul este lansat într-o strategie riscantă de scădere a preţului barilului de petrol pentru descurajarea noilor exploatări şi menţinerea părţii sale de piaţă. Fără a uita de menţionat că această strategie permite slăbirea celor doi adversari, Iran şi Rusia, şi ele petro-state, în războiul pe care ambele îl duc în Siria prin interpuşi.

Lideri mondiali la Riad

Numeroşi şefi de stat şi de guvern din toate colţurile lumii au venit la Riad pentru a-şi prezenta condoleanţele noului rege al Arabiei Saudite, după moartea fratelui său vitreg Abdallah după un deceniu pe tron. Aliat al occidentalilor în lupta contra jihadismului dar criticat pentru politica sa în materie de drepturile omului, Abdallah a fost salutat ca „apărător al păcii” şi partizan al dialogului între musulmani şi Occident. În afara puterii petroliere, Abdallah a exercitat o puternică influenţă asupra politicii regionale. Faţă de influenţa crescândă a mişcărilor islamiste, regatul a fost un important susţinător al actualul preşedinte egiptean, Abdel Fatah al-Sissi în lupta contra Fraţilor Musulmani şi a jucat un rol cheie în susţinerea opoziţiei la regimul sirian autorizând antrenarea de către Washington a rebelilor sirieni pe teritoriul său. Abdallah a menţinut prima putere petrolieră mondială la adăpost de crizele lumii arabe dar a dezamăgit aşteptările reformatorilor în special asupra locului femeii în societate. 

SUA s-au bazat pe Arabia Saudită de decenii ca pe un aliat fidel în regiune şi ca furnizor de petrol. Chiar când relaţia a fost afectată de legăturile ţării cu teroriştii Al Qaeda implicaţi în atentatele din 11 septembrie 2001, Washingtonul a lucrat dur pentru menţinerea legăturii, văzând familia regală ca singura soluţie contra instabilităţii.

Preşedintele Obama şi-a întrerupt vizita în India, mai precis la Taj Mahal, unde prima doamnă Michele Obama trebuie să îl însoţească, şi s-a deplasat la Riad pentru a prezenta personal noului rege  condoleanţe pentru moartea lui Abdallah.

După pactul de la Quinca, din februarie 1945 între Abdel Azizt Al-Saoud şi Franklin Delano Roosevelt, bosola diplomatică  a Riadului indică vestul. Regele Abdallah nu s-a îndepărtat de la această direcţie dar din punct de vedere regional, Arabia Saudită, regat wahhabit, a pierdut din viteză în războiul său „rece” contra Iranului şiit.

În Irak, în Siria, în Yemen sau în Bahrein, Riadul vede şiiţii, altfel minoritari (10%) în lumea musulmană cum câştigă influenţă în regiune, în detrimentul sunniţilor. Viziunea lumii a regelui Abdallah a devenit progresiv mai sumbră în faţa emergenţei Teheranului ca putere regională.

Un nou suveran

Regele Salman are experienţă, a fost guvernator al Riadului timp de 48 ani, supervizând metamorfozele acestui mic oraş din deşert în capitală modernă, plin de zgârie-nori, universităţi şi fast-food-uri şi a fost în contact cu numeroşi investitori străini. Deţine un mare grup mediatic şi din 2011 era ministru al Apărării. Numit în acest post după intervenţia saudită în bahrein, el a gestionat recent participarea regatului la coaliţia internaţională contra Statului Islamic. Unul din fiii săi este vice-ministru al Petrolului, altul guvernator la Medina şi un al treilea este în fruntea ministerului Turismului.

Personalitate pragmatică, regele Salmane are reputaţia de mediator pe care a consolidat-o în fruntea Consiliului de familie unde a reglementat personal cazuri de divorţ, căsătorii. Imposibil de cifrat precis, familia regală saudită totalizează între 7.000 şi 8.000 persoane, din care câteva sute sunt real influente. Deşi legea tăcerii acţionează perfect, au existat informaţii privind lupte de putere între clanul Sudairi şi cealaltă ramură din care făcea parte defunctul rege şi episodul prinţului Bandar care conducea serviciile secrete a trecut zidul secretului când s-a aflat că a fost înlocuit.

În primul său discurs, noul rege a declarat că nu va fi o schimbare în politica regatului şi a chemat musulmanii la unitate. Analiştii consideră că este puţin probabil ca reforme democratice reale să intervină curând în regat mai ales că mii de tineri saudiţi s-au alăturat cauzei jihadiste în Irak şi Siria iar Statul Islamic sfidează deschis regimul, angajat contra jihadiştilor în coaliţia internaţională.

Mecanismul succesiunii

Sistemul de succesiune în Arabia Saudită este adelfic, contrar celor din Europa unde a rămas „patrilinear”. Spre deosebire de monarhiile „clasice”, unde tronul se transmite vertical din tată în fiu, domnia saudită este orizontală, de la frate la frate din aceeaşi generaţie, după moartea fiecăruia dintre ei, potrivit unei ordini prestabilite. Când decedează ultimul membru al unei linii fraterne, succesiunea trece la generaţia următoare. Nabil Mouline, specialist în Arabia Saudită la CNRS şi Stanford arată că „fiecare tranziţie generaţională dă loc la războaie fratricide dure unde câştigă prinţul cel mai puternic”.

La moartea sa în 1953, Abdelazid al-Saoud, primul rege al Arabiei Saudite moderne, a lăsat în urmă 30 de soţii cu care a avut peste 50 de copii. Cinci dintre ei – Saoud, Faycal,Khaled, Fahd şi Abdallah –i-au succedat la tron până astăzi. Pentru ca ceilalţi fraţi să nu se simtă lezaţi, familia Saoud a pus în funcţiune un sistem de repartizare orizontală a puterii. Regele nu este un monarh absolut, fiecare prinţ îşi are un fief şi caută să tezaurizeze la maximum resursele pentru a câştiga cât mai multă putere posibilă.

Pentru a se impune în sânul familiei regale, prinţii mai mari se reunesc în jurul facţiunilor ce regrupează personalităţile influente din regat – oulemas (religioşii), birocraţi, oameni de afaceri şi intelectuali. Până la moartea lui Abdallah, cele mai mari două facţiuni erau cea a regelui cu fii, fraţi vitregi şi „clienţii” lor şi facţiunea zisă a „clanului Sudairi” – şapte fraţi vitregi care au aceeaşi mamă, reuniţi în jurul prinţului Salmane. Prin intermediul miniştrilor, cele două grupuri duc o luptă nemiloasă. Or, multiplicarea centrelor de decizie a perturbat considerabil diplomaţia ţării şi criza siriană este un exemplu perfect. Oficial angajată faţă de opoziţia la regimul lui Bachar al-Assad, Arabia Saudită finanţează şi unele grupări jihadiste dintre cele mai radicale din cauza voinţei unor prinţi de a vedea Frontul al-Nosra (Al Qaeda în Siria) şi SI să obţină înlăturarea preşedintelui sirian. O politică incendiară care azi se întoarce împotriva petro-monarhiei, devenită prima ţintă a teroriştilor SI. La 5 ianuarie, un atentat sinucigaş atribuit SI a ucis trei ofiţeri din paza de frontieră, între care un general, la graniţa cu Irakul, unde organizaţia este implantată.

Mormânt anonim

Arabia Saudită se bazează pe trei piloni – familia Al-Saoud, dinastia sa fondatoare, petrol, garantul bogăţiei şi wahhabismul, un curent puritan şi riguros al Islamului sunnit. Şi respectând  ritul wahhabit a fost înmormântat regele Abdallah Ben Abdel Aziz Al-Saoud, vineri 23 ianuarie, la Riad, imediat după marea rugăciune.

Tradiţia musulmană preconizează înmormântarea rapidă  a defuncţilor şi Abdallah nu a scăpat de această regulă – a fost înmormântat la 15 ore după deces. Ceremonia a fost austeră, conform cutumelor wahhabite: învăluit într-un linţoliu galben, a fost transportat până la moscheea imamului Turki unde a fost pronunţată o scurtă rugăciune în faţa membrilor familiei regale, între care şi nou monarh Salmane şi a rarilor lideri musulmani veniţi în timp util. Potrivit aceloraşi tradiţii, Abdallah a fost înhumat într-un mormânt anonim din cimitirul public Al Qud din Riad. Ţara nu organizează nici perioadă de doliu, nici închiderea administraţiilor publice. În pământ wahhabit, demonstraţiile publice de doliu nu  sunt privite cu ochi buni, în măsura în care moartea este considerată voinţa lui Dumnezeu şi deci o fiinţă umană nu trebuie să o conteste, nici măcar să o regrete.

Cele mai citite

Nicolae Ciucă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: „Aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră”

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a evidenţiat, vineri, într-un mesaj transmis cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la admiterea României în...

Deca recunoaște că supune elevii la șocuri?

Reziliență -capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (economic, emoțional etc.) Folosit in discipline precum psihologie, ecologie, inginerie, înseamnă capacitatea de...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...
Ultima oră
Pe aceeași temă