Jonathan Pollard, condamnat la detenţie pe viaţă în SUA pentru spionaj în favoarea Israelului, a fost eliberat din închisoarea federală din Carolina de Nord, după trei decenii în spatele gratiilor.
Arestat în 1985, Pollard a fost condamnat pe viaţă pentru spionaj în favoarea Israelului, doi ani mai târziu, o istorie care a tensionat de atunci relaţiile dintre cei doi aliaţi, SUA şi Israel. În vârstă de 61 ani, Pollard a fost pus în libertatecondiţionată. Cotidianul Haaretz precizează că „asta include interdicţia de a părăsi SUA, de a da interviuri în media sau să circule pe Internet”. Contactat de un agent al Mossadului aflat la post la ambasada Israelului din Washington, Pollard, funcţionar în serviciile secrete ale Marinei americane a transmis statului evreu peste 1.000 de documente confidenţiale.
De 30 ani, Pollard a fost în centrul unei lupte profunde între Washington şi Tel-Aviv care a umbrit preşedinţii americani şi premierii israelieni de când la Casa Albă era Ronald Reagan. Americanii l-au considerat trădător, israelienii l-au considerat un soldat, un erou pentru o parte a comunităţii evreieşti americane şi a opiniei israeliene, un iresponsabil periculos pentru altă parte. Singurul american condamnat la închisoare pe viaţă pentru spionaj în favoarea unui aliat, Pollard a părăsit închisoarea din Butner, Carolina de Nord, înaintea zorilor zilei de vineri, fără să fie reperat de jurnaliştii care aşteptau pe autostradă. După ieşirea din închisoare, el a fost reperat cîteva ore mai târziu la New York, unde avocaţii săi au mers la Curtea federală pentru a contesta condiţiile eliberării condiţionate, inclusiv purtarea unei brăţări la picior pentru controlarea deplasărilor. Avocaţii săi au declarat că Pollard va lucra ca analist la o întreprindere de investiţii.
Pollard, nemulţumit
La Ierusalim, premierul Benjamin Netanyahu anunţa într-un comunicat că „după trei decenii lungi şi dificile, Jonathan s-a reunit cu familia”. Pentru guvernul american, nici un motiv de sărbătoare. Joseph E. DiGenova, fost procuror al SUA, preciza că „A fost unul din cele 10 cazuri de spionaj cele mai grave din istorie”.
Pollard şi partizanii săi consideră oneroase condiţiile eliberării sale. În virtutea legilor federale, el nu poate părăsi ţara timp de 5 ani fără autorizaţie şi Casa Albă a repetat că nu va interveni pentru a-l lăsa să plece în Israel, aşa cum a cerut cu insistenţă.
Pollard a crescut într-o familie de evrei şi a început să viseze să emigreze în Israel de la vârsta de 12 ani, potrivit documentelor declasificate de CIA. Ca student la Universitatea Stanford, visa să fie agent al Mossadului. Respins de CIA pentru bursă, el a mers să lucreze ca analist în serviciile de informaţii ale Marinei, în 1979 şi şi-a câştigat reputaţia de „excentric” cu „instabilitate emoţională importantă”. În iunie 1984, el a început să transmită valize de documente secrete israelienilor, inclusiv informaţii asupra armamentului arab şi sovietic ca şi fotografii luate prin satelit. Un manual furnizat israelienilor le-a oferit acestora un ghid al semnalelor americane secrete. Pollard a fost plătit cu zeci de mii de dolari, cu bijuterii şi călătorii în străinătate. El şi prima sa soţie, Anne, au fost arestaţi în noiembrie 1985 după ce au fost deturnaţi de la ambasada Israelului unde intenţionau să ceară azil. A acceptat să pledeze vinovat pentru un singur cap de acuzare dar a dat interviuri în închisoare în care nu a manifestat nici o remuşcare ceea ce judecătorii au considerat o violare a acordului privind pledoaria şi au decis închisoarea pe viaţă. Anne Pollard a fost condamnată la cinci ani de închisoare pentru complicitate. După ce a fost eliberată, cei doi au divorţat şi Jonathan s-a recăsătorit mai târziu.
Pollard, la schimb cu un acord de pace
În Israel, Pollard a devenit o cauză celebră. Afişe cu chipul lui au fost plasate pe ziduri din Ierusalim şi cazul lui a devenit subiect de discuţii la fiecare vizită la Casa Albă a liderilor israelieni În 1998, preşedintele Bill Clinton estima că eliberarea lui ar putea duce la încheierea acordului de pace israeliano-palestinian, dar a făcut un pas înapoi după ce George J.Tenet, directorul CIA, a ameninţat că demisionează. Anul trecut, secretarul de Stat al preşedintelui Obama, John Kerry a propus acelaşi lucru dar nu s-a ajuns la nimic concret. Obama nu a făcut nici un gest pentru eliberarea lui Pollard dar nu a făcut nici o obiecţie când Comisia pentru eliberare condiţionată a decis să-l lase să iasă după 30 ani.
