16.8 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăSpecialFranţa şi Rusia plonjează într-un nou război rece. Diplomaţia Niet

Franţa şi Rusia plonjează într-un nou război rece. Diplomaţia Niet

Vladimir Putin, aşteptat în Franţa pentru inaugurarea la Paris a noului centru spiritual şi cultural rus, şi-a anulat deplasarea pentru a evita discuţiile despre Siria.

Vladimir Putin urma să vină pe 19 octombrie la Paris, în vizită privată, pentru inaugurarea noii catedrale ruse ortodoxe situată pe malul stâng al Senei, într-un moment în care Rusia este acuzată de Franţa de „crime de război“ în Siria. Parisul a propus ca întrevederile liderului rus cu autorităţi franceze şi cu omologul său François Hollande să fie reduse la o simplă „vizită de lucru centrată pe Siria“.

Kremlinul a refuzat, considerând propunerea umilitoare pentru preşedintele rus, care vrea să se poziţioneze ca actor major în plan mondial. Ca atare, preşedintele Putin a decis anularea vizitei sale la Paris, adăugând cu ironie că îl va întâlni pe Hollande „când preşedintele francez se va simţi pregătit“.

Confruntarea diplomatică între occidentali şi Rusia a atins apogeul sâmbătă seară la ONU, când Moscova s-a opus prin veto rezoluţiei franceze asupra încetării focului la Alep, Siria, susţinută de 11 din cei 15 membri permanenţi ai Consiliului de Securitate. Cu vizita anunţată a lui Vladimir Putin, Parisul s-a confruntat cu o problemă foarte delicată, potrivit lui Thomas Gomart, director al Institutului francez de relaţii internaţionale (Ifri). Dacă ar fi complicat, în termeni de imagine, să vezi preşedintele rus inaugurând un loc de cult în timp ce armata sa bombardează Alep, vizita are şi „o simbolistică grea“, pentru că venirea lui Putin ar fi „o formă de apoteoză pentru diplomaţia rusă, care vrea să-l prezinte pe liderul de la Kremlin ca pe un actor major, dacă nu central, pe scena internaţională“.

Ca atare, preşedintele François Hollande a avut ezitări dacă ar trebui să-l întâlnească pe Putin. La canalul tv TMC, Hollande a recunoscut: „Îmi pun întrebări – Este util? Este necesar?“, rezumând dilema cu care se confruntă Franţa, aflată în prima linie pentru denunţarea ororii în curs la Alep, dar dornică să salveze relaţiile cu „partenerul rus“. Vizita lui Putin era privată şi nu a fost anunţată deloc de Kremlin şi nici de Élysée, dar a fost divulgată în primăvară de ambasadorul Rusiei la Paris. Putin urma să inaugureze un „centru spiritual şi cultural ortodox rus“, un edificiu impozant, cu turle aurite, care cuprinde o catedrală, o şcoală şi serviciile culturale ale ambasadei.

Critici

Reacţiile nu au întârziat după anunţarea anulării vizitei lui Putin. La Republicani, Nicolas Sarkozy şi François Fillon, ambii candidaţi la primarele dreptei, au profitat pentru a critica atitudinea preşedintelui Hollande. Cel mai sever a fost Fillon care declara: „cu erorile sale asupra crizei siriene, François Hollande va rămâne preşedintele care a decredibilizat politica externă a Franţei. Întebându-se asupra necesităţii de a se întâlni cu Vladimir Putin la Paris, preşedintele Republicii a fost ridiculizat de Kremlin“. Nici Nicolas Sarkozy nu a fost mai tandru cu adversarul său socialist şi a declarat: „regret politica dusă constant faţă de Rusia“, fostul şef de stat reamintind că a avut dezacorduri cu Vladimir Putin, dar a considerat că datoria – şi interesul – Franţei şi Europei este ca ele să dialogheze cu Rusia.  

Rusia a acuzat  drept „isterie rusofonă“ acuzaţiile ministrului britanic de Externe, Boris Johnson, ca bombardamentele ruse asupra Alep să fie studiate drept crime de război în Siria.

Cele mai citite

Viktor Orban anunță că 2024 va fi anul înlocuirii hegemoniei liberal-progresiste cu una suveranistă

În acest an ar putea lua sfârşit o perioadă ingrată a civilizaţiei occidentale, prin înlocuirea lumii construite pe baza hegemoniei liberal-progresiste cu una suveranistă,...

Marcel Ciolacu vrea să găsească o soluție cu ministrul Finanțelor pentru plata pensiilor înainte de Paști

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că, lunea viitoare, va avea o întâlnire cu ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi cu alţi miniştri pentru a discuta...

Preţurile la electricitate şi gaze în UE au scăzut în 2023, după explozia din 2022 (Eurostat)

Facturile la electricitate şi gaze ale consumatorilor europeni au scăzut în a doua jumătate a anului trecut, după creşterea care a început după războiul...
Ultima oră
Pe aceeași temă