După aproape cinci ani de anchetă a unui eventual abuz de poziţie dominantă în sfera căutării on-line, Comisia Europeană a decis în final, miercuri, 15 aprilie, să trimită gigantului american un act de acuzare în bună formă.
Anunţul a fost făcut de comisarul pentru Concurenţă, daneza Margrethe Vestager, care s-a ocupat de dosar după preluarea mandatului său, în noiembrie anul trecut. Decizia europeană poate irita politicienii americani, Google fiind incontestabil perceput ca vârful tehnologiei în industria americană.
Decizia Bruxelles-ului este o lovitură dură pentru Google, care, pentru prima oară în istoria sa, este recunoscut vinovat că a încălcat legea antitrust. O decizie care şifonează imaginea acestui gigant, fondat în 1998, a cărui dominaţie în sfera căutării on-line, a mobilelor, a tratării datelor personale în mod general, îngrijorează din ce în ce mai mult, în special în Europa. Jandarmul european al concurenţei reproşează Google în principal că pune cu prioritate pe paginile sale propriile servicii specializate, în detrimentul motoarelor de căutre concurente. Google, Facebook, Apple şi Amazon reprezintă „noua economie”, dar şi bazele puterii regăsite a SUA.
Google nu a reacţionat, dar într-un memo intern obţinut de site-ul de informaţii tehnologice Re/code se afirmă că se aştepta la această decizie a Comisiei Europene. În SUA, Federal and Trade Commision (FTC), însărcinată cu problemele concurenţei şi protecţiei consumatorilor, a decis în 2013 că Google nu se face vinovat de abuz de putere dominantă. Dacă Bruxelles-ul decide în final sancţionarea Google, va fi o decizie fără precedent.
Ieri, Bruxelles-ul a anunţat, de asemenea, că a decis să lanseze o anchetă formală asupra eventualelor infracţiuni la legea antitrust privind Android, sistemul de exploatare al grupului american. O anchetă informală se afla în curs de la plângerile din 2013. După trimiterea notificării, Google dispune de două luni (care pot fi prelungite cu încă o lună) pentru a-şi pregăti apărarea, după care poate urma o audiere organizată de Comisie. Nu este exclus un acord negociat, dar gigantul internetului riscă o amendă ce poate ajunge la 10% din cifra sa de afacei la nivel mondial – peste 6 miliarde euro. Dar nu ar fi cel mai rău pentru un grup atât de bogat (66 miliarde dolari cifra de afaceri în 2014 şi 14 miliarde profit).
Două luni de negocieri
Comisia Europeană i-ar putea impune acţiuni „corective” de natură să-i transforme modelul economic şi Bruxelles-ul poate merge până la recomandarea dezmembrării gigantului american, aşa cum au cerut eurodeputaţii, care în noiembrie 2014 au votat simbolic în favoarea unei sciziuni între motorul de căutare de alte servicii. La fel de posibil este ca, în pofida comunicării deciziei Bruxelles-ului, Google şi Comisia Europeană să ajungă la un acord negociat în lunile ce vin, fără sancţiuni şi fără impunere de acţiuni corective.
Google este foarte dornic să-şi păstreze reputaţia în Europa şi va face tot ce este posibil în acest sens. Europenii consideră că ameliorările propuse de Google Comisiei vor agrava situaţia dominantă a motorului său pe web. New York Times arată că acuzaţiile Bruxelles-ului se referă la faptul că Google deturnează traficul rivalilor săi pentru a favoriza propriile produse şi servicii, în special site-urile de shopping. Un mare număr de operatori on-line s-au plâns de Google în domeniile cartografiei şi călătoriilor.
Comisarul Vestager
Afacerea Google este decizia cea mai grea pentru Margrethe Vestager, comisarul Concurenţei, de când a preluat funcţia, în noiembrie trecut, şi cea mai mare afacere antitrust după cea privind Microsoft, în anii 2000. Microsoft a plătit într-un deceniu un amenzi de 2 miliarde euro. Dacă Google nu ajunge să anuleze acuzaţiile formale, Vestager poate impune o amendă de 6 miliarde euro, cea mai mare amendă percepută într-un astfel de caz. Ea este deja considerată ca una dintre personalităţile forte şi interesante din colegiul Comisiei Europene şi, odată cu decizia de acuzare a Google de violare a legii antitrust europene, comisarul Concurenţei a intrat cu adevărat în curtea „granzilor” de la Bruxelles. Daneza de 47 de ani a avut responsabilitatea de a încheia cât mai rapid ancheta ce viza grupul american.
O anchetă extrem de sensibilă din punct de vedere politic şi economic. Ex-lider al partidului social-liberal din Danemarca, ea a ales maniera forte contra Google. Fără ea este dificil să se definească strategia viitoare privind „piaţa unică digitală”, promisă de Comisia Juncker. Recent, ea a validat crearea unui „desk” pentru comerţul on-line, o echipă dedicată în sânul DGComp, pentru anchetarea, pentru moment în mod informal, barierelor în comerţul on-line în cadrul UE.
