Guvernul ungar ar putea decide o fuziune a Budapest Bank (BB) cu banca recent naţionalizată MKB Bank, după finalizarea tranzacţiei de preluare a BB, au declarat pentru publicaţia „Vilaggazdasag“ surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Luna aceasta, Executivul de la Budapesta a semnat un acord preliminar privind cumpărarea BB, a opta mare bancă din Ungaria, de la GE Capital, ca parte a eforturilor de a extinde controlul statului asupra sectoarelor importante ale economiei. Tranzacţia ar urma să se finalizeze la mijlocul anului viitor, arată Agerpres.
Când s-a anunţat acordul cu GE Capital, ministrul Economiei, Mihaly Varga, afirma că sinergiile între cei doi creditori au influenţat decizia Guvernului de a achiziţiona Budapest Bank, adăugând că orice decizie privind fuziunea cu MKB, care înregistrează pierderi, va fi luată ulterior.
„Vilaggazdasag“ explică că o eventuală fuziune ar duce la crearea celui
de-al doilea creditor ungar după active, cu o cotă de piaţă de 12%, fiind devansat doar de OTP Bank.
În prezent, sectorul bancar din Ungaria este dominat în proporţie de 80% de bănci străine. Grupul OTP este cea mai mare bancă comercială din Ungaria, urmat de diviziile ungare ale băncilor austriece Raiffeisen şi Erste, băncii belgiene KBC şi băncilor italiene Unicredit şi Intesa Sanpaolo.
Strategie clar conturată
Premierul maghiar Viktor Orban a declarat, la jumătatea acestui an, că vrea ca jumătate din sistemul bancar al ţării, dacă nu mai mult, să se afle în mâini ungare, în condiţiile în care în prezent sectorul este dominat în proporţie de 80% de bănci străine: Raiffeisen, Erste, KBC, UniCredit, Intesa Sanpaolo, Bayerische Landesbank. La rândul său, guvernatorul băncii centrale a Ungariei (NBH), György Matolcsy, a afirmat recent că patru subsidiare ale unor bănci din Europa Occidentală se vor retrage din Ungaria în următoarele luni.
Ungaria ar trebui să-şi îndeplinească ţinta de deficit bugetar de 2,7% din PIB stabilită pentru 2013 „în cel mai prost scenariu“, dar ar putea înregistra un deficit chiar mai scăzut, de 2,3%, a apreciat Mihaly Varga. Guvernul de la Budapesta, care se aşteaptă la un avans al economiei de 2% în 2014, s-a angajat să menţină deficitul sub pragul de 3% stabilit de UE. Aderarea Ungariei la Mecanismul Ratelor de Schimb II (ERM2) nu este pe agenda Guvernului, iar aderarea la zona euro ar putea să nu reprezinte un subiect important până la sfârşitul lui 2020, a declarat ministrul Economiei.
Incertitudini mari, riscuri pe măsură
Într-un raport publicat de agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings se arată că cele mai mari riscuri cu care se confruntă băncile austriece prezente în Europa Centrală şi de Est (CEE) se înregistrează în Ungaria şi România.
Riscul măsurilor neortodoxe rămâne ridicat în Ungaria, chiar dacă pare că se stabilizează calitatea activelor. În particular, Guvernul ia în considerare adoptarea unor măsuri unilaterale prin care să forţeze băncile să convertească creditele în valută în împrumuturi în forinţi.
Această intenţie, alături de taxa pe tranzacţiile financiare şi taxa ridicată pe bănci, ar putea determina băncile austriece să-şi păstreze operaţiunile în Ungaria sau să înregistreze pierderi mai reduse în trimestrul patru din 2013 şi în 2014, apreciază Fitch. Băncile din Ungaria au pierdut peste un miliard de euro în urma unei decizii din 2011 a guvernului de la Budapesta de a veni în sprijinul celor care au credite ipotecare în valută. Pe lista băncilor străine cu subsidiare în Ungaria se numără băncile austriece Raiffeisen şi Erste, băncile italiene Intesa Sanpaolo şi UniCredit, grupul belgian KBC, banca germană Bayern LB, Citi şi divizia bancară a General Electric.
Măsuri controversate
După naţionalizarea parţială a fondurilor de pensii şi introducerea unor taxe speciale pentru bănci, guvernul maghiar este foarte aproape de a implementa o altă măsură menită să “sperie” băncile străine, şi aşa aflate pe pierdere. Guvernul Ungariei discută tot mai aprins de o altă măsură-şoc, prin care vrea să vină în sprijinul cetăţenilor împrumutaţi în franci elveţieni şi euro.Dacă acum doi ani se vorbea de o rată preferenţială pentru datornicii în valută pentru care diferenţa să fie acoperită temporar de la bugetul de stat, în prezent guvernanţii maghiari vor să oblige băncile să înghită toată deprecierea forintului, mai exact să se convertească în forinţi toate creditele ipotecare în valută, iar băncile să încaseze ratele la un curs de conversie cu 26% mai mic pentru creditele în franci elveţieni şi cu peste 13% mai mic la creditele în euro.
Discuţiile din ultima vreme privind pasarea acestor pierderi masive către băncile din Ungaria au condus la deprecierea accentuată a forintului, cu 1,7% în doar o săptămână. Reacţia din piaţa valutară i-a făcut astfel pe oficialii maghiari să revină asupra intenţiei lor de a obliga băncile să suporte toată deprecierea forintului din ultimii ani. Potrivit ministrului Economiei, Mihaly Varga, conversia în forinţi a creditelor ipotecare în valută nu este singura opţiune a guvernului de la Budapesta. Comentând datele care arată că în ultima săptămână forintul s-a depreciat în urma dezbaterilor privind conversia împrumuturilor în forinţi, ministrul Economiei şi-a exprimat speranţa că va fi doar un fenomen temporar.
Riscul valutar, anulat prin lege
Parlamentul Ungariei a adoptat în 2011 un proiect de lege ce permite rambursarea la o rată de schimb preferenţială a datoriilor contractate în valute străine, în special în franci elveţieni. Astfel, cetăţenii ungari cu datorii în aceste valute vor putea să ramburseze integral datoriile la o paritate de 180 de forinţi pentru un franc elveţian şi 250 de forinţi pentru un euro, în timp ce ratele actuale de schimb sunt de 243 forinţi pentru un franc elveţian şi de 299 de forinţi pentru un euro.
În perioada de boom, atunci când cursul de schimb era de 160 de forinţi pentru un franc, gospodăriile din Ungaria au luat credite în franci în valoare de mai multe mii de miliarde de forinţi, iar în prezent cursul de schimb a ajuns la peste 243 de forinţi pentru un franc elveţian şi multe gospodării au probleme cu rambursarea creditelor.
