Joi, reprezentantul ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, a declarat că Israelul a atacat în Gaza case, şcoli, spitale şi locații ale organizaţiei mondiale, violând convenţiile de la Geneva, şi a precizat că, aparent, Israelul „sfidează deliberat obligaţiile impuse de dreptul internaţional”. Premierul israelian a anunţat că este decis să continue operaţiunea militară din Gaza până la distrugerea tunelelor care ajung în teritoriul palestinian în inima statului evreu.
Într-un context al luptelor violente în Fâşia Gaza şi al bombardării unei şcoli conduse de ONU, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi-a convocat principalii colaboratori din cabinetul de securitate pentru a discuta criza în mijlocul avertismentelor şi cererilor Hamas pentru ridicarea blocadei şi eliberarea prizonierilor săi din Israel. Casa Albă, care este în dezacord cu Netanyahu asupra eforturilor vizând o încetare a focului, a reacţionat la bombardarea şcolii, condamnând ferm incidentul şi exprimând profunda preocupare privind soarta miilor de palestinieni care se credeau la adăpost în sediul condus de ONU.
La New York, Consiliul de Securitate s-a reunit în sesiune extraordinară pentru a discuta situaţia din Gaza la cererea Iordaniei, dar nu sunt semnale privind o soluţie diplomatică iminentă.
În pofida criticilor ONU privind grelele pierderi civile în rândul palestinienilor în războiul din Gaza, premierul israelian a anunţat că a prevenit joi că armata „va sfârşi treaba” în acest teritoriu palestinian. „Suntem decişi să terminăm distrugerea tunelelor folosite de Hamas pentru a lansa atacuri în inima statului evreu, cu sau fără încetarea focului”. „Nu vom accepta nici o propunere care nu va permite armatei israeliene să îşi încheie misiunea”. Armata estima miercuri că această misiune poate fi încheiată în câteva zile. General-maior Sami Turgeman, şeful forţelor israeliene în Gaza a declarat că „în câteva zile toate tunelele vor fi distruse”.
Lăsând deschisă posibilitatea extinderii unei campanii terestre în Gaza, controlată de islamiştii Hamas, armata israeliană a chemat suplimentar 16.000 rezervişti, decizii aprobate „în unanimitate” de Consiliul de Securitate al Israelului.
De partea sa, Hamas continuă să lanseze zeci de rachete asupra solului israelian şi după atacarea şcolii din Gaza a ameninţat că „un astfel de masacru necesită o ripostă asemenea unui cutremur”.
Şcolile şi moscheile, arsenale pentru Hamas
Hamas stochează arme în interiorul spitalelor, moscheilor şi şcolilor şi foloseşte populaţia civilă ca scuturi, ceea ce explică în parte numărul mare de victime civile în urma atacurilor israeliene în Gaza.
Pentru numeroşi observatori, unul din faptele cele mai grave din cadrul conflictului din Gaza, în care au fost ucişi peste 1.340 palestinieni, dintre care numeroşi civili, şi 56 soldaţi israelieni, este voinţa aparentă a Israelului de a lovi instituţii civile – moschei, şcoli şi spitale. Responsabilii militari israelieni au declarat că aceste lovituri sunt mult mai complicate şi revendicarea voinţei Hamasului de a menţine operaţiunile militare în inzeriorul instituţiilor civile precipită atacurile. ONU a descoperit rachete ascunse în trei şcoli de la debutul conflictului. „Condamnăm grupurile care pun în pericol civili plasând muniţii în şcolile noastre”, a declarat Chris Gunnes.
Analiştii arată că Hamas s-a pregătit de multă vreme pentru o invazie israeliană şi a plasat arme în zone locuite de rezidenţi vulnerabili. „Hamas a ascuns arme şi explozibili sub propriile terenuri de joc din grădiniţe şi şcoli”, arată un raport al Departamentului de Stat american din urmă cu câţiva ani. În afara sistemului elaborat de tunele, Hamas a prevăzut „folosirea integrală a civililor şi instalaţiilor civile ca acoperire pentru activităţile sale militare. Şcoli, spitale, moschei şi locuinţe civile au devenit locuri de stocare a armelor Hamas şi poziţii de luptă”.
Strategia Hamas
Mişcarea islamistă Hamas, care domină Gaza, se laudă cu victorii în lupta sa de trei săptămâni contra Israelului. Zeci de soldaţi israelieni au fost ucişi şi combatanţii lor s-au infiltrat de cinci ori în Israel prin tunele. Rachetele au căzut lângă Tel Aviv şi au dus chiar la oprirea zborurilor marilor companii aeriene spre singurul aeroport internaţional din Israel.
În plan internaţional se manifestă o indignare faţă de uciderea de către armata israeliană a sute de civili palestinieni şi se fac presiuni pentru o încetare a focului. Hamas se declară puţin dispusă să accepte un astfel de acord şi analiştii consideră că ar fi vorba de o aparentă conducere fracturată, a redesenării alianţelor regionale şi a sentimentului în sânul Hamas că acum se luptă pentru propria existenţă, joi, mişcarea cerând ajutorul mişcării Hezbollah. „Este un moment critic, Hamas poate să existe sau nu”, declară un politolog palestinian de la Universitatea Al Qods din Ierusalimul de Est. Cu o mare parte a Fâșiei Gaza devastată şi un număr uriaş de morţi palestinieni, Hamas priveşte spre apelurile ONU pentru o „pauză umanitară” a ostilităţilor, dar respinge pauza ca fiind inacceptabilă atâta vreme cât trupele palestiniene îşi menţin poziţiile şi operaţiunile în interiorul Fâşiei Gaza. Puţin timp după această respingere a venit acceptarea unei pauze fără condiţii, lăsând uimiţi observatorii care nu mai pot detecta o strategie clară a islamiştilor.
Politic izolat de Siria, Iran şi mai ales de Egipt, în urma eforturilor zadarnice de reconciliere cu facţiunile palestiniene care guvernează în Cisiordania, Hamas a renunţat practic să guverneze Gaza şi s-a concentrat pe câmpul de luptă.
