Intrarea în vigoare a legii votate de Congresul american care vizează sufocarea acestui grup terorist permite Washingtonului vânarea celor care facilitează tranzacţii cu această organizație.
Sectorul bancar libanez a devenit, practic, angrenajul luptei anti-Hezbollah dusă de SUA, prin intermediul unei legi care cere băncilor să înceteze finanţarea miliţiilor șiite libaneze. Riad Salameh, guvernatorul Băncii Libanului este probabil cel mai curajos din ţara sa, Foreign Policy arătând că determinarea sa de a se opune Hezbollah face să pălească cei mai mari teroriști ai organizaţiei șiite. Bancherii americani și europeni care l-au întâlnit au admis că în locul său nu ar dormi liniștiţi noaptea.
Sub egida lui Salameh, Banca Centrală a presat creditorii și băncile din ţară să urmeze directivele americane – instituţiile financiare au închis conturile aparţinând persoanelor suspecte de legături cu grupul terorist. Reacţia nu s-a lăsat așteptată. Acum două luni, o bombă a explodat în exteriorul birourilor băncii din centrul Beirutului, provocând daune. Deși nimeni nu a revendicat atentatul, oficialii, experţii în securitate și bancherii libanezi sunt siguri că Hezbollah se află în spate. Ca un mesaj trimis lui Riad Salameh și sistemului bancar naţional.
Faimoasa lege votată de Congresul SUA acum un an cu scopul asfixierii miliţiei teroriste Hezbollah, a intrat în vigoare în aprilie. „După ani de sancţiuni împotriva Hezbollah, organizaţia teroristă se află astăzi în cea mai proastă situaţie financiară din istoria sa“, a explicat Adam Szubin, secretar în domeniul terorismului și al informaţiilor financiare în cadrul Departamentului Trezoreriei americane, în faţa reprezentanţilor și senatorilor reuniţi în Congres.
Printre persoanele deja vizate de SUA figurează, desigur, șeful organizaţiei, Hassan Nasrallah, unul din principalii comandanţi, Mustafa Badreddine, mort în mod misterios într-o explozie în Siria în mai, și numeroși oameni de afaceri libanezi, lista incluzând și grupuri media ce aparţin mișcării. În pofida declaraţiilor lui Nasrallah, care afirmă că sancţiunile nu vor afecta organizaţia sa, serviciile secrete israelian și american, care lucrează strâns în urmărirea fluxurilor financiare ale grupării, cunosc adevărul – diferitele măsuri afectează și slăbesc inexorabil capacităţile Hezbollah.
Mossad, pe „urma banilor“
Israelul, care a suferit ani de zile din cauza terorismului și se află în fruntea luptei contra acestui flagel, a realizat că înainte de toate trebuie luată „urma baniilor“. Regretatul Meir Dagan, ex-director al Mossad, a fost cel care a realizat importanţa urmăririi schimburilor care permit terorismului să se finanţeze și a stabilit un departament special consacrat acestei lupte în care a regrupat experţi din Shin Beth, din serviciile secrete militare, din Banca Israelului și din diferite bănci comerciale. La început, agenţia s-a concentrat pe transferurile de bani și spălarea de fonduri de Autoritatea Palestiniană, OEP, Hamas și Jihadul islamic. La un moment, unitatea specială a Mossadului a încercat colectarea de informaţii asupra finanţelor cuplului Arafat. În ultimul deceniu, acest serviciu de informaţii s-a concentrat asupra Hamas și Hezbollah, în special asupra relaţiilor lor cu Iranul.
De partea americană, numărul agenţiilor implicate în această sarcină este mult mai mare, incluzând CIA, FBI, NSA, Secret Service și altele. Toţi acești agenţi lucrează în strânsă colaborare și își prezintă rapoartele lui Adam Szubin, foarte apreciat de omologii săi israelieni. Contrar credinţei larg răspândite în publicul israelian și media din ţară, acordul nuclear cu Iranul nu a însemnat și ridicarea totală a sancţiunilor americane împotriva Teheranului.
Iran, finanţatorul teroriștilor
Szubin preciza în Congres că Iranul furnizează arme și finanţare miliţiilor șiite libaneze și sublinia că acordul nuclear nu schimbă cu nimic eforturile americane împotriva grupului terorist. Sancţiunile care vizează Hezbollah interzic băncilor, fie din Liban sau de altundeva, să lase persoanele membre ale organizaţiei sau în relaţii cu ea să deschidă conturi. Szubin a arătat că în ianuarie 2016, SUA au dezmembrat o importantă reţea de susţinere financiară a Hezbollah, bazată pe spălarea banilor din activităţi criminale.
Fonduri din trafic
Conștient că îi sunt închise canalele financiare oficiale, Hezbollah a revenit la vechea metodă de transfer de bani lichizi prin intermediari de încredere. Ani de zile, organizaţia teroristă a profitat de roadele diferitelor trafice, trecând prin cel de diamante sau contrabanda de ţigări. În ultimele luni, aceste activităţi au servit la finanţarea achiziţiilor de arme, telefoane satelitare codate și echipamente militare. Asedierea organizaţiei șiite este departe de a se opri la frontierele SUA sau ale Libanului, fiind implicate aproape toate băncile și instituţiile financiare din lume, inclusiv cele din China, care nu vrea să riște să-și pună americanii în cap.
Dificultăţile economice ale Hezbollah sunt accentuate de implicarea în conflictul sirian, un război care l-a costat scump pentru că a pierdut 1.600 din combatanţi și alte sute au fost făcuţi prizonieri. Gruparea are nevoie constantă de bani și bugetul său este astăzi estimat la un miliard de dolari, din care 70% vin din Iran, restul din diferite trafice și taxe. Dar rezervorul financiar iranian nu este inepuizabil, Teheranul cunoscând propriile dificultăţi financiare, situaţie care a dus la reţinerea fondurilor destinate în mod normal Hezbollah.
Într-un adevărat joc de-a șoarecele și pisica, Hezbollah încearcă manevre pentru a scăpa de radarele financiare internaţionale și de cele ale serviciilor de securitate occidentale și israeliene.
