Președintele Francois Hollande s-a întâlnit, miercuri, cu Papa Francisc, la Vatican. Cu acest prilej, el i-a transmis papei că francezii sunt recunoscătorii „vorbele încurajatoare” pe care le-a adresat, după ce doi jihadiști au ucis un preot, într-o biserică, informează AFP, citat de News,ro.
După atacul de la Nisa, soldat cu 86 de morți, cât și după uciderea unui preot într-o biserică catolică, Papa Francisc a transmis mesaje de susţinere. Astfel, președintele Francois Hollande i-a răspuns precizând că vorbele sale au fost „foarte încurajatoare” pentru poporul francez.
„Este foarte important ceea ce tocmai i-am transmis Papei, (şi anume) cât de sensibili suntem la vorbele pe care le-a spus şi faţă de acţiunea sa care ne încurajează viziunea despre umanitate”, a declarat Hollande.
Şeful statului francez, însoţit de ministrul de Interne Bernard Cazeneuve, s-a oprit în centrul capitalei italiene, la Biserica Saint-Louis des Français, construită de către regii Franţei şi care este în continuare administrată de Franţa. El s-a dus să se reculeagă câteva momente într-o capelă dedicată victimelor terorismului, în apropierea unor tablouri de Caravaggio, care contribuie la celebritatea acestei biserici baroce.
Această audiere privată, la Vatican, a doua de la alegerea în mai 2012 a lui Hollande, care se declară ateu, a fost anunţată luni.
Pe 26 iulie, la câteva ore după asasinarea preotului Jacques Hamel, preşedintele socialist l-a sunat pe Papă şi i-a promis că „se va face totul” pentru protejarea bisericilor. El a subliniat că „atunci când este atacat un preot, întreaga Franţă este rănită”.
Șeful statului francez a făcut declarații similare și miercuri, subliniind că atunci când “o biserică este atinsă, un preot este asasinat, Republica (franceză) este profanată”. „Acest mesaj al laicităţii nu este un mesaj care să rănească, ci un mesaj care să unească şi să adune”, a adăugat preşedintele Francois Hollande.
La o zi după atac, Hollande s-a dus la Catedrala Notre-Dame de Paris pentru a asista la o slujbă solemnă în memoria preotului Hamel. Autorităţile franceze şi-au exprimat recunoştinţa faţă de cler, care a făcut totul – în special prin manifestaţii de fraternitate atât în biserici cât şi în moschei – pentru a diminua tensiunile interreligioase într-o ţară marcată de secole de catolicism, în care trăiesc mai multe milioane de musulmani.
Întâlnirea lui Hollande cu Pape Francisc, care s-a încheiat către ora locală 17.30 (18.30, ora României), a durat aproximativ 40 de minute. Preşedintele francez a precizat în faţa presei că intenţiona să discute cu Papa despre situaţia creştinilor în Orient, despre care cei doi au discutat deja la telefon pe 26 iulie. Hollande a evocat „suferinţele” îndurate de creştini, mai ales în Irak şi Siria. El a subliniat „cât de indispensabili sunt ei, deoarece contribuie la echilibrul” regiunii.
Preşedinţia franceză şi-a exprimat totodată speranţa ca odată cu această vizită să întoarcă pagina unor tensiuni din primii ani de mandat ai lui François Hollande cu privire la adoptarea în 2013 a legii care permite căsătoria între persoane de acelaşi sex şi adopţiile, care s-au lovit de opoziţia Bisericii Catolice.
Iar Sfântul Scaun a refuzat să acrediteze, în 2015, un ambasador propus de Franţa, pe Laurent Stefanini, un catolic practicant şi homosexual. După un an de vacanţă a postului, alt diplomat, Philippe Zeller, l-a ocupat în iunie.
