Beijingul e în alertă după ce unii dintre adepţii rupturii Hong Kong de China au fost aleși în Consiliul legislativ al teritoriului, după alegerile de duminică, doi ani după marile manifestaţii pro-democraţie în fosta colonie britanică.
Peste 2,2 milioane de persoane, adică peste 60% din înscriși cu drept de vot, un record, au participat la acest scrutin. Candidaţii partizani ai independenţei sau autonomiei micului teritoriu din sud-estul Chinei s-au prezentat pentru prima oară și numărătoarea voturilor a confirmat că ideile lor au cucerit electorii. Cinci dintre aceștia care cer ruperea de Beijing au obţinut un loc în Consiliul legislativ, o victorie care, potrivit analiștilor, reprezintă un semnal „forte“ adresat Chinei, care nu a încetat să denunţe acești adepţi ai „divorţului“.
Votul intervine într-un moment în care numeroși locuitori din Hong Kong au sentimentul că Bejingul vrea să-și întărească dominaţia asupra orașului semi-autonom.
Printre tinerii aleși, Nathan Law, 23 de ani, care în toamna anului 2014 a fost una dintre figurile centrale ale „Mișcării Umbrelelor“, acele manifestaţii masive care au paralizat cartiere întregi din Hong Kong. El a declarat că „hongkonghezii vor cu adevărat schimbare, tinerii au un sentiment de urgenţă în ce privește viitorul lor“ și a pledat pentru unirea forţelor de opoziţie. „Trebuie să fim uniţi pentru a combate Partidul Comunist Chinez“.
Mișcarea sa, Demosisto, cere un referendum asupra independenţei, insistând pe drepturile locuitorilor de a-și alege viitorul. Mulţi dintre locuitorii teritoriului se tem că vor pierde libertăţile de care dispune Hong Kongul, în virtutea unui acord care a permis retrocedarea Chinei, în 1997. Afacerea librarilor din Hong Kong dispăruţi pentru că publicau titluri ce demascau clasa politică chineză, apoi au reapărut în China în iarnă, este un exemplu.
În pofida celor două luni de blocare a străzilor, Mișcarea Umbrelelor a eșuat să obţină vreo concesie din partea Chinei în materie de reforme politice. Dar pe cenușa acelei revolte s-a născut mișcarea numită „localistă“ care încearcă să se distanţeze de China. Şi a antrenat apariţia unei noi generaţii care cere independenţa pur și simplu, o nouţiune până acum tabu, în timp ce alţii militează pentru autodeterminarea teritoriului.
Autorităţile au avut grijă să descalifice candidaţii pro-independenţă, afirmând că este ilegală cauza lor și, pentru a putea candida, unii au evitat să utilizeze acest termen. Analiști politici consideră că „Beijingul va fi foarte nemulţumit de rezultat și este posibil să-l folosească drept pretext pentru strângerea laţului asupra Hong Kong-ului“.
