Hong Kong îşi regăsise luni un ritm de viaţă aproape normal după o săptămână de proteste masive ale manifestanţilor pro-democraţie încheiată cu un weekend sângeros, după ce autorităţile au aruncat triadele – clanurile mafiote – contra studenţilor care cer Chinei respectarea promisiunilor la retrocedarea fostei colonii britanice. După ultimatumul Executivului din Hong Kong care expira luni, coaliţia pro-democraţie Occupy Central a cerut manifestanţilor să ridice blocada şi, epuizaţi, mulţi dintre ei s-au retras cu promisiunea de a reveni, dar mulţi au rămas pe loc, în tabăra ridicată în centru.
„Revoluţia umbrelelor” din Hong Kong, condusă de Occupy Central şi lideri ai studenţilor, s-a estompat luni dimineaţă după ce duminică seara autorităţile au anunţat intenţia de a folosi „toate acţiunile necesare” pentru evacuarea luni a manifestanţilor pro-democraţie care baricadau intrările clădirilor oficiale din cartierul Central. Mişcarea protestatară a fost articulată în jurul a două cuvinte de ordine – demisia şefului Executivului actual, Leung Chun-ying, zis şi „lupul din Hong Kong”, şi retragerea unei reforme anunţată de Beijing care prevede o modificare a modului de vot al alegerilor liderului din Hong Kong, care prevede intrarea în cursă doar a candidaţilor aprobaţi de autorităţile chineze. Organizaţiile reprezentative ale studenţilor, vârful de lance al contestării, au dezminţit că ar fi dat un consemn de retragere şi cu toate că mobilizarea părea luni mai slabă după zece zile, nimic nu lăsa de înţeles că manifestanţii erau dispuşi să ridice tabăra instalată în centrul oraşului.
Şi la Hong Kong şi în China Continentală, autorităţile sunt conştiente că situaţia în acest teritoriu rămâne explozivă. China trăieşte sub spectrul unei posibile contagiuni a revoltei din Hong Kong. Tentativa brutală de dispersare a unei manifestaţii reduse în urmă cu o săptămână a adus în stradă alături de studenţi zeci de mii de oameni. Eforturile dure pentru degajarea străzilor ar putea provoca un al doilea val uriaş de proteste. Luni, numeroşi observatori considerau că momentan protestele au ajuns în impas. Leung a refuzat cererea manifestanţilor de a demisiona iar Federaţia studenţilor a respins oferta de a dialoga cu acest înalt funcţionar, acuzând poliţia că permite violenţa contra manifestanţilor. În absenţa progresului de fiecare parte, un legiuitor pro-democraţie de prim plan avertiza acum câteva zile că acţiunea guvernului ar putea fi iminentă, pentru a dispersa protestatarii. Urmare, triadele au intrat în acţiune şi poliţia a confirmat că 19 din persoanele arestate în timpul confruntărilor sângeroase care au urmat în cartierul Mong Kok aparţin mediului mafiilor.
Intimidarea protestatarilor
De ce au fost implicate Triadele ? Bandele mafiote, teoretic secrete, fac parte din viaţa din Hong Kong de generaţii, trăind din extorsiune de fonduri, prostituţie şi jocuri ilegale. La Mong Kok triadele au atacat în formaţie dar nimeni nu ştie cine le-a plătit să lovească, dar analiştii sunt siguri că au acţionat cu aprobarea Beijingului. Responsabilii pro-democraţie au acuzat autorităţile ţării că au plătit oamenii mafiei chineze pentru a zdrobi „revoluţia umbrelelor” şi deputaţii pro-democraţie au susţinut că Guvernul s-a înţeles cu aceste grupuri mafiote. Unele Triade sunt suspectate că întreţin legături cu puterea politică şi au fost deja acuzate în trecut că sunt plătite pentru a împrăştia manifestaţiile. Autorităţile de pe continent acţionează strategic pentru blocarea protestelor cât de rapid posibil, cu daune externe cât mai mici. Triadele au intrat în acest joc în faza de bruiaj iar poliţia a dovedit multă indulgenţă faţă de activităţile acestor clanuri mafiote.
Hong Kong, fosta colonie britanică, traversează cea mai gravă criză politică de la retrocedarea către China, în 1997. Dacă Beijingul acceptă instaurarea sufragiului universal la viitoarele alegeri din 2017, doreşte să menţină controlul asupra candidaţilor, propunere neacceptată de manifestanţi. China se teme de contagiune democratică şi a înăsprit cenzura contra reţelelor sociale. Zeci de militanţi au fost arestaţi în ultimele zile în China pentru că susţineau protestele din Hong Kong.
Din Tibet în Taiwan
În timp ce sute de manifestanţi continuă să ocupe străzile din Hong Kong, contestând liderii partidului comunist chinez cu apeluri la democraţie, multe regiuni aşteaptă cu nerăbdare semnele modului în care va reacţiona Beijingul la cererile lor, scrie New York Times. Refuzul Beijingului de a acorda Hong Kongului alegeri fără a se amesteca, aşa cum a promis la retrocedarea teritoriului, a acutizat şi opoziţia faţă de preşedintele Taiwanului, Ma Ying-jeou, şi a eforturilor acestuia de a realiza legături economice mai strânse cu continentul. Conceptul „o ţară, două sisteme”, aranjament politic ce a dat Hong Kongului o serie de libertăţi necunoscute pe continent, este acum privit ca un cadru pentru realizarea reunificării între Taiwan şi China. Cu toate că relaţiile s-au ameliorat în ultimii ani, cele două părţi nu au semnat niciodată un acord de pace şi Beijingul menţine posibilitatea preluării Taiwanului prin forţă. „Urmărim îndeaproape evenimentele din Hong Kong şi avem sentimentul că într-un viitor nu prea îndepărtat am putea sfârşi ca Hong Kong”, declară Titus Chen, profesor la Universitatea naţională Sun Yat-sen din Taiwan, precizând că atât el, cât şi alţii semnalează influenţa crescândă a Chinei asupra insulei: „Astăzi, este Hong Kong; mâine poate fi Taiwan”.
Protestele din Hong Kong reprezintă pentru Beijing un coşmar al relaţiilor politice. În afara Chinei, scenele cu studenţii care protestau paşnic stropiţi cu gaze lacrimogene şi însângeraţi de bandiţii Triadelor au suscitat comparaţii cu manifestaţiile pro-democraţie din 1989 din Piaţa Tienanmen, zdrobite de armata chineză care a intrat cu tancurile în protestatari, aducând Chinei oprobiul internaţional.
În ultimele zile, adunările din Singapore, Seul, Manila şi alte oraşe au atras mii de persoane care şi-au exprimat solidaritatea cu manifestanţii din Hong Kong, tumultul politic din Hong Kong devenind o problemă pentru Beijing într-un moment în care liderii partidului comunist se confruntă cu o serie de sfidări, cu o încetinire a economiei şi dispute diplomatice cu ţări vecine ca Japonia, Vietnam şi Filipine. Şi cu tulburările în creştere din Xianjiang, în nord-vestul Chinei ca şi cu nemulţumirile din zonele tibetane, unde 130 de persoane şi-au dat foc ca protest contra politicii guvernului.
