23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialHuffington Post analizează situaţia politică din România, în contextul în care, tot...

Huffington Post analizează situaţia politică din România, în contextul în care, tot mai multe state europene se orientează către Rusia. PNL și PSD sunt văzute ca pro-occidentale

Un autor român publică în „Huffington Post” o analiză a contextului tot mai tulbure din Europa de Est. Autorul remarcă însă orientarea pro-occidentală a partidelor politice din România.

Într-un articol, intitulat „Trump – efecte de undă în Europa” şi publicat la începutul acestei săptămâni în Huffington Post se analizează pe larg situaţia din Europa după alegerea lui Donald Trump.

În ce priveşte Europa de Est, articolul arată că situaţia a devenit favorabilă Rusiei şi atrage atenţia asupra României, care a rămas „o insulă într-o mare de interese rusești”.

Huffington Post susţine că scutul anti-rachetă de la Deveselu reprezintă o „garanție extinsă dată de SUA și NATO României” – acesta fiind motivul pentru care atât populaţia, cât şi partidele politice susţin la unison o politică pro-americană.

„În România situația este stabilă, pe 11 decembrie au loc alegeri parlamentare dar ambele partide cotate cu șanse (Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal) sunt atât pro-europene, cât și proatlantice”, arată autorii articolului din Huffington Post. 

Potrivit analizei citate, tendințele politice din mai multe țări europene deviază periculos către extremism și ruperea de UE. În 2015, grecii l-au ales pe Alexis Tsipras ca prim-ministru, un lider carismatic, dar cu vederi puternice de stânga. În Ungaria, premierul Viktor Orban este unul dintre liderii din Europa de Est cu cele mai puternice opinii eurosceptice, iar în Europa Centrală, liderii politici polonezi exprimă același nivel de euroscepticism ca Ungaria.

Sub președinția lui Andrzej Duda, Polonia respinge deciziile UE luate la Bruxelles, motivând că acestea nu ar trebui să fie automat acceptate în Varșovia.

Două evenimente majore petrecute în anul 2016 ar fi tras un semnal de alarmă puternic asupra noii tendinţe a politicii europene.

În 23 iunie 2016, alegătorii din Marea Britanie au decis în favoarea părăsirii Uniunii Europene, un rezultat cunoscut sub numele de Brexit. Această decizie a lăsat SUA fără un aliat important în cadrul structurii UE. Al doilea eveniment major s-a petrecut pe 15 iulie 2016, când Turcia a fost zguduită de o lovitură de stat. Puciul a eșuat și a fost urmat de o acţiune de epurare a armatei de către administraţia Erdogan. Lovitura de stat a zguduit structura alianței NATO, în care Turcia este un membru important, astfel Ankara a decis să se distanţeze de Washington, exprimându-şi clar orientarea către Moscova

În Germania, afluxul mare de imigranți din Orientul Mijlociu, a dus la o scădere semnificativă a sprijinului şi popularităţii cancelarului Angela Merkel în rândul alegătorilor germani. În Austria, candidatul prezidențial susţinut de Verzi, Alexander Van der Bellen, a câştigat alegerile datorită luptei sale pentru Uniunea Europeană. În Franța, partidul Frontul Național, condus de Marine Le Pen este din ce în ce mai popular printre francezi. 

Tendințele și evenimentele descrise indică faptul că, în Europa, moștenirea politică a unității este contestată puternic din cauza realităților dure de austeritate economică, criza refugiaților și încercările de diminuare a identității naționale. 

Administrațiile din Paris și Berlin, au primit vestea victoriei alegerilor Trump cu îngrijorare.

Temerile liderilor blocului comunitar sunt multe: cum se va raporta Trump la NATO, având în vedere discursul său vehement de a retrage o parte din sprijinul oferit de SUA acestei alianţe şi cum va gestiona criza imigranţilor după ce magnatul american a susţinut în discursurile sale din campania electorală că “va închide porţile SUA” pentru toţi cei aflaţi în căutare de refugiu.

Preşedintele-ales al SUA, Donald Trump, este privit în unele cercuri europene ca un lider care se opune politicii UE de “unitate în diversitate”.

Din acest punct de vedere, după mai mulți ani în care un preşedinte afro-american din SUA a fost de departe cel mai reprezentativ simbol al diversității acceptate peste tot în lume, după acceptarea și legalizarea căsătoriei homosexuale în multe țări europene, și după ce Germania și într-o măsură mai mică Franța au aceeptat să primească un număr mare de refugiați din Orientul Mijlociu, dintr-o dată noul rezident de la Casa Albă vorbește cu convingere despre deportări şi despre renegocierea acordurilor economice şi a relațiilor paşnice cu Rusia. 

În prezent, Franța și Germania sunt liderii de necontestat ai Uniunii Europene. În timp ce Parlamentul European de la Bruxelles, este oficial organul legislativ al UE, gestionarea crizei economice din UE este executată de deciziile luate la Berlin și Paris, cu participarea Băncii Centrale Europene. Între timp, cu toate acestea, Germania și Franța, se confruntă cu probleme interne importante.

Pentru Rusia, obiectivul unei apropieri cu SUA constă în ridicarea sancțiunilor economice impuse după anexarea regiunii Crimeea, sancţiuni care au afectat grav economia acestui stat. Liderul de la Kremlin va dori ca Trump să recunoască dreptul de proprietate al Rusiei asupra zonei Crimeea – ceva ce nici un stat major nu a făcut până acum. Putin consideră, de asemenea, că Rusia are dreptul la o sferă de influență asupra fostelor republici ale Uniunii Sovietice din Europa de Est şi Europa Centrală. Situația actuală din Europa de Est pare favorabilă obiectivelor rusești.

În Serbia, guvernul condus de Tomislav Nikolić menține legături strânse cu Rusia, fiind una dintre cele mai importante aliate ale Kremlinului, nu datorită vreunei fraternităţi slavo-ortodoxe, ci ca urmare a calculului politic și al propagandei difuzate prin intermediul mass-mediei locale.

În Ungaria, premierul Viktor Orban are vederi clare pro-ruse. Moscova este de două ori mai influentă în țară prin parteneriatul cu Orban și, în același timp, administraţia de la Kremlin finanţează mişcarea Jobbik, un grup xenofob. Astfel, prin aceste manevre, Moscova are doi aliați în țară: unul în opoziție, și unul la putere. În calitate de membru al UE și NATO, Ungaria “este în măsură să influențeze agenda politică și a proceselor de luare a deciziilor de către aceste organisme”.

Recentele alegeri din Republica Moldova l-au desemnat pe Igor Dodon câștigător. În timp ce rezultatul este contestat de mii de cetățeni din diaspora, rezultatul alegerilor nu se va schimba. Dodon este un puternic lider pro-rus și este de așteptat să propulseze Moldova înspre Rusia.

În Bulgaria, situaţia este similară. Rumen Radev, candidatul socialist, a câştigat alegerile prezidenţiale, determinând demisia prim-ministrului, Boiko Borisov. În perioada comunistă, Bulgaria a fost cel mai apropiat membru al Uniunii Sovietice. 

În opoziție cu aceste tendințe, România se află printre puţinele țările din Europa de Est, care, împreună cu Polonia, în Europa Centrală, menține în continuare o puternică dorință de a se distanta de Rusia, spune analiza citată

Țările Baltice, Letonia, Estonia și Lituania sunt membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană, iar protecţia SUA este absolut necesară. Cu toate acestea, declarațiile de campanie ale lui Donald Trump, potrivit cărora statele NATO trebuie să plătească mai mult pentru apărare, ambivalența lui faţă de Crimeea și aluziile la modul în care America nu poate apăra membrii împotriva acțiunii militare rusești generează îngrijorare puternică pentru guvernele locale. 

România, de asemenea, este un membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și al Uniunii Europene, însă este înconjurată de state proruse. În prezent, peisajul politic local, este stabil, iar țara va organiza alegeri parlamentare în 11 decembrie. Alegerile și campaniile aferente se desfăşoară pe fondul luptei anticorupţie, pe lângă preocuparea și suspiciunea cu privire la potențiale manevre şi implicaţii ruseşti în politică.

Partidele politice cele mai populare în sondaje sunt Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Social-Democrat (PSD).

Recent, sub presiunea UE, Parchetul Militar a redeschis pentru a patra oară investigarea evenimentelor din decembrie 1989. Cu toate acestea, pentru prima dată în 27 de ani, declarațiile oficiale ale instituţiei susţin că Revoluţia din decembrie 1989 a fost o acțiune organizată împotriva statului, în esență, o lovitură de stat, și nu o revoluție. Neoficial, este în general acceptat în România că lovitura de stat a fost organizată de serviciile secrete sovietice de atunci, KGB şi GRU, cu un anumit grad de aprobare din Occident și SUA.

Implicațiile, în raport cu actualele alegeri, sunt legate de moștenirea Partidului Social Democrat, care își are rădăcinile în Frontul Salvării Naționale format în decembrie 1989.

Ion Iliescu, care este considerat liderul loviturii de stat din 1989 și care a servit de două ori în calitate de președinte al României între 1989-1996 și 2000-2004 este un membru de onoare al PSD, dar nu mai ia parte la luarea deciziilor importante ale partidului, după ce noua conducere a partidului a condamnat în mod oficial comunismul, și în mod special a condamnat deciziile luate de Iliescu la începutul anilor ’90, când minerii au fost aduși la București la demonstrație de stradă. 

Partidul Național Liberal include, de asemenea, membri considerați ca fiind parte din moștenirea politică de dinainte de 1989. În timpul recentei curse pentru funcţia de primar general al Bucureștiului, PNL s-a remarcat printr-o serie de gafe politice, printre care promovarea și apoi retragerea rapidă a o serie de candidați într-o perioadă scurtă de timp.

O provocare pentru cele două partide istorice o reprezintă Uniunea Salvați România (USR), un partid politic fondat în 2016, condus de Nicușor Dan, un politician considerat probabil, lipsit de experiență.

Din punct de vedere militar, România are un statut special în cadrul NATO și în relațiile directe cu SUA: atât Polonia cât și statul român găzduiesc pe teritoriul lor instalații militare ale scutului antirachetă SUA / NATO. Statele Unite consideră că scutul antirachetă este vital pentru Europa, însă existent acestor instalaţii militare degradează firavele relaţii cu Rusia, iar testele cu rachete desfăşurate de statul rus sunt private ca un răspuns al prezenţei scuturilor din cele două state, foste member ale URSS.

În România, scutul antirachetă de la Deveselu este privit ca o garanție specială extinsă de către SUA și NATO, fapt ce generează încredere specială că relaţiile SUA – România sunt pe drumul cel bun.

Această scurtă trecere în revistă arată în mod clar că victoria lui Trump găsește UE într-o situație complexă și dificilă. “Armata europeană” este, încă, doar un concept, în timp ce forțele militare ale Germaniei și Franței, luate în considerare în mod individual, nu sunt eficiente împotriva armatei ruse. În plus, Rusia a demonstrat în Ucraina că a reuşit să creeze un nou tip de război, un război hibrid pentru care forţele armate ale blocului comunitar sunt vulnerabile.

Declarațiile lui Donald Trump cu privire la un rolul redus pe care SUA îl va avea în cadrul NATO și în direcția normalizării relațiilor cu Moscova vor genera multe incertitudini în UE. De asemenea, este de așteptat ca viitoarea administrație Trump să aibă alte priorităţi faţă de cele ale UE. Politica sa este orientate către China, Orientul Mijlociu și economia internă a SUA. 

Astfel, liderii europeni trebuie să înveţe să colaboreze cu administraţia Trump şi cu deciziile sale atât de diferite faţă de cele abordate de preşedintele în exerciţiu al SUA, Barack Obama. Viziunea magnatului american va pune în dificultate dinamica politică din UE într-o manieră în care se vor produce schimbări semnificative pe scena politică internaţională, ceea ce va tulbura înstituţia blocului comunitar.

 

 

Cele mai citite

Grav accident auto pe DN2 – E85, în Vrancea! Opt persoane, rănite în urma coliziunii dintre un autoturism și un microbuz

Opt persoane au fost rănite, vineri, la intersecţia DJ 205 R Coteşti cu DN2 - E85, în urma coliziunii dintre un microbuz de transport...

Grav accident auto pe DN2 – E85, în Vrancea! Opt persoane, rănite în urma coliziunii dintre un autoturism și un microbuz

Opt persoane au fost rănite, vineri, la intersecţia DJ 205 R Coteşti cu DN2 - E85, în urma coliziunii dintre un microbuz de transport...

Explozie la Rafinăria Petromidia! Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție

O explozie s-a produs, vineri, la Rafinăria Petromidia, iar autorităţile au activat Planul Roşu de Intervenţie. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea”, explozia...
Ultima oră
Pe aceeași temă