Șeful guvernului din Muntenegru, Milo Djukanovic, va semna joi, la Bruxelles, aderarea ţării sale la NATO, informează agențiile internaționale de presă.
Mica republică din Balcani, provenită din fosta Iugoslavie, se va adăuga efectiv Alianţei Atlantice pe parcursul următoarelor 18 luni, relatează AFP citată de Agerpres.
“Îl vom primi pe premierul Djukanovic, care va semna protocolul de aderare. La sfârşitul acestei ceremonii, Muntenegru va putea, începând de mâine (joi – n.r.), să participe la toate reuniunile NATO în calitate de observator sau invitat”, a explicat miercuri secretarul general a NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă.
Declaraţia a fost făcută la sediul NATO de la Bruxelles, care vă găzdui joi şi vineri o reuniune a celor 28 de miniştri de externe, cu două luni înaintea summitului de la Varşovia unde şefii de stat şi de guvern din Alianţă vor discuta despre ameninţările de securitate asupra flancurilor estic şi sudic şi vor decide ce măsuri trebuie luate.
Aderarea Muntenegrului trebuie apoi ratificată de parlamentele celor 28 de state membre ale Alianţei, proces care, potrivit mai multor diplomaţi, ar urma să dureze între un an şi 18 luni.
Miniştrii de externe din NATO au invitat oficial în decembrie Muntenegru, mică republică ce numără 630.000 de locuitori, să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, spre marea nemulţumire a Moscovei, care vede în această decizie o încercare de diminuare a influenţei sale în Balcani.
Citește și: Ce țară din Balcani se pregătește să intre în NATO
“Este un principiu fundamental ca orice naţiune independentă şi suverană să poată să-şi decidă calea de urmat, inclusiv în privinţa acordurilor de securitate din care ea vrea să facă parte”, a explicat Stoltenberg, anticipând criticile Rusiei, în contextul în care relaţiile cu Moscova sunt tot mai tensionate în ultimii doi ani din cauza crizei din Ucraina.
“Orice sancţiune sau reacţie din partea Rusiei ar fi complet nejustificată”, a atras el atenţia.
Ultima extindere a NATO datează din 2009, când au aderat Albania şi Croaţia.
Muntenegru este extrem de divizat în privinţa acestei perspective, iar amintirea campaniei de bombardamente a Alianţei împotriva Serbiei în 1999 este în continuare dureroasă. Mai multe manifestaţii violente împotriva aderării la blocul euro-atlantic au avut deja loc. Autorităţile de la Podgorica suspectează că în spatele acestor proteste s-ar afla Moscova.
