Adjunctul subsecretarului de stat, Hoyt Yee, s-a aflat marți la București, unde a avut întrevederi atât cu liderii politici interni, cât și cu responsabilii de politică externă și securitate. PSD a fost reprezentat la nivel inferior. Între timp, Titus Corlățean nu a reușit să obțină o întrevedere cu John Kerry.
Când a venit în ianuarie la București, subsecretarul de stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, Victoria Nuland, a avut grația să-l scuze pe Victor Ponta, care a preferat să plece în Italia, în vizită „privată”, susținând că a fost o coincidență faptul că cei doi nu s-au întâlnit. Vizita de atunci venea la scurtă vreme după marțea neagră, când Ponta își declarase fățiș nemulțumirea față de reacția de condamnare a Ambasadei SUA și amenințase cu retragerea licențelor de exploatare pentru compania Chevron.
Acum lucrurile par să se fi cronicizat. Adjunctul doamnei Nuland a venit în România pentru a lua pulsul politic de la București și pentru a da asigurările americane de securitate necesare în contextul crizei ucrainene și al atitudinii agresive a Rusiei. Dialogul a fost prilejuit de reuniunea Task Force-ului România-SUA pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite. Potrivit unui comunicat MAE, reuniunea a fost co-prezidată de secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare în Ministerul Apărării Naţionale, Valeriu Nicuţ, şi adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice din Departamentul de Stat al SUA Hoyt Yee. La reuniune au mai participat Duane Butcher, însărcinat cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, alţi oficiali din MAE, MApN şi ai Ambasadei SUA. Acesta „a urmărit realizarea unor consultări bilaterale privind modalităţile de intensificare a Parteneriatului Strategic România-SUA în domeniul politico-militar şi de securitate, pe fundalul evoluţiilor îngrijorătoare din vecinătatea imediată a României”.
Lupta cu oligarhii
În marja acestei reuniuni au avut loc întâlnirile cu liderii politici, precum și o cină festivă marți seară, la care au participat, pe lângă Hoyt Yee și Aurescu și șefii SIE și SRI, Theodor Meleșcanu și George Maior, precum și ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, și Mircea Geoană. Compoziția acestei din urmă reuniuni lasă puține semne de îndoială asupra conținutului discuțiilor. Statele Unite iau foarte în serios reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia și explorează modalitățile în care se poate realiza din punctul de vedere al finanțării și securității.
Este cu atât mai semnificativ faptul că la o discuție cu emisarul american unde s-a abordat tema corupției, PSD a ales s-o trimită pe Corina Crețu, care, chiar dacă este liderul de listă al PSD la alegerile europarlamentare, face pace din cercurile inferioare ale puterii din PSD, în vreme ce Ponta și Liviu Dragnea au ales să meargă în Moldova. Este un mesaj întărit că, pentru actualul Guvern, pentru Ponta și PSD, relația cu Statele Unite nu reprezintă o prioritate. Într-un interviu acordat agenției Mediafax, Hoyt Yee a afirmat că ţările cu instituţii slabe şi fără o justiţie complet independentă sunt „vulnerabile” la tipul de acţiuni pe care Rusia le desfăşoară în Ucraina. „Secretarul de stat Kerry vorbea de regiune, se referea la mai multe ţări din Europa, nu numai din Europa Centrală, ci şi din Balcani, ţări care au instituţii slabe, care au un stat de drept slab, au instituţii juridice care nu sunt complet independente, au instituţii media care nu sunt complet independente. Motivul pentru care secretarul a menţionat aceste instituţii este acela că Guvernul SUA consideră că ţările care nu au un stat de drept puternic, nu au o justiţie independentă și instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care Rusia le desfăşoară în Ucraina”. Mai mult, el a precizat că este important ca „ţările din această regiune, inclusiv România, Bulgaria, alte state din această parte a Europei, să fie capabile să reziste oligarhilor, companiilor sau persoanelor bogate care pot folosi absenţa unor instituţii puternice fie pentru a cumpăra infrastructură vitală, sau instituţii media, sau politicieni pe care-i pot folosi pentru a influenţa, pentru a câştiga controlul asupra instituţiilor sau chiar a statului”. Or, această politică nouă a SUA pare să nu fie pe placul Guvernului Ponta, care pare să prefere asocierea cu Dan Voiculescu. Or, acest lucru afectează România și relațiile sale cu cel mai important partener extern.
Șeful MAE evitat
În aceeași zi, ministrul de Externe, Titus Corlățean, s-a aflat la Washington, unde a participat la o conferință organizată de Atlantic Council of United States, un think-tank specializat în relațiile transatlantice mai ales în cadrul NATO, cu titlul „Spre o Europă unificată și liberă”, la care a participat și secretarul de stat american John Kerry. Corlățean a susținut un discurs acolo, așa cum a făcut și John Kerry, care a identificat printre prioritățile relației transatlantice, creșterea cheltuielilor de apărare în Europa, reducerea dependenței energetice de Rusia și accelerarea cooperării economice prin încheierea acordului de liber-schimb SUA-UE, toate teme de mare importanță politică și economică. Cu toate acestea și cu toate că a fost unul dintre oficialii cu rangul cel mai înalt care au participat la această conferință, Corlățean nu a reușit să obțină o întâlnire oficială cu Kerry și a trebuit să se consoleze cu o serie de întâlniri cu membri ai Congresului. Potrivit unui comunicat MAE, „ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a avut la 29 aprilie 2014, în marja Conferinţei «Toward a Europe whole and free»(…), o discuţie cu secretarul de stat al SUA, John Kerry (…) În cadrul discuţiei dintre cei doi demnitari a fost abordată pe scurt tematica Parteneriatului Strategic cu SUA, respectiv evoluţiile din Europa de Est, cu referire la Republica Moldova. Cu acest prilej, ministrul Titus Corlăţean a ridicat subiectul necesităţii accelerării procedurilor interne americane pentru desemnarea unui nou ambasador al SUA la Bucureşti”. Cheia pentru a citi acest comunicat sunt termenii „în marja” și „pe scurt”, care semnalează în esență că cei doi s-au întâlnit în pauza de cafea dintre două paneluri ale conferinței și au schimbat câteva vorbe despre subiectele de interes comun. O discuție relaxată pe holurile ACUS nu se califică la pretenția de întâlnire internațională.
Or, o reuniune oficială România-SUA la nivel de miniștri de Externe nu a mai avut loc din septembrie 2011, când Teodor Baconschi și Hillary Clinton au semnat amintita „Declarație Comună pentru Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea”.
Domnul Corlățean s-a dus până la Washington pentru o discuție „în marja” conferinței ACUS pentru a discuta „pe scurt” teme de interes național și regional. Nu putea fi mai clar că relația dintre guvernul român și cel american este în suferință.
